"În 2019, DNA a înregistrat 262 de inculpaţi achitaţi. Dacă folosim indicatorul aprobat de CSM, şi anume numărul inculpaţilor achitaţi raportat la numărul celor trimişi în judecată în acelaşi an (cunoscând faptul că nu pot fi aceleaşi persoane cele trimise în judecată şi cele condamnate în acelaşi an), prin scăderea numărului de trimişi în judecată, coroborat cu creşterea numărului celor achitaţi, am ajuns la o pondere de 52% (în 2018 a fost 36%). Dacă raportăm numărul achitaţilor la numărul total al inculpaţilor judecaţi definitiv în acelaşi an, ajungem la un procent de 33% (în 2018 a fost 21%). Iar dacă scădem din acest număr pe cel al inculpaţilor achitaţi ca urmare a deciziilor CCR cu efect de dezincriminare (ne referim aici la decizia 405/2018 privind abuzul în serviciu), procentul ajunge la 24% (în 2018 a fost 13%). Indiferent cum am calcula procentul sau ponderea achitărilor, este evident că el reprezintă o vulnerabilitate care trebuie analizată pentru a identifica atât cauzele, cât şi soluţiile pentru rezolvarea ei", a spus Bologa, la prezentarea raportului de activitate a DNA pe anul trecut.

Bologa a explicat că, din analiza pe care a făcut-o de când a venit la şefia DNA, a rezultat că există un complex de factori, obiectivi şi subiectivi, care au determinat această situaţie.

"În rândul factorilor obiectivi, neimputabili procurorilor, intră, desigur, efectele care continuă să se producă, ale deciziilor CCR de declarare a neconstituţionalităţii unor dispoziţii legale pe care s-a întemeiat acuzare, cum este cazul deciziei 405 privind abuzul în serviciu. Aceasta nu este însă singura decizie a CCR care a avut efecte, să spunem bulversante, asupra cauzelor DNA. Seria de decizii CCR privind participarea serviciilor de informaţii la administrarea unor mijloace de probă, culminând cu decizia nr. 26/2019 prin care CCR a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de încheierea între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi SRI a protocolului din 2009, a avut, din perspectiva dosarelor instrumentate de DNA, în multe cazuri, consecinţa slăbirii probatoriului în cauzele afectate şi chiar a dispunerii de către instanţele de judecată a unor soluţii de achitare sau restituire a cauzei", a afirmat Bologa.

"Deciziile CCR au produs efecte bulversante asupra dosarelor"

Şeful DNA a precizat că, din analiza hotărârilor judecătoreşti definitive dispuse în 2019 în dosarele DNA, a rezultat că, în 6 cauze în care s-a făcut aplicarea deciziilor CCR, instanţele au dispus achitarea definitivă a 44 de inculpaţi, ca urmare a constatării nulităţii absolute a mijloacelor de probă obţinute în baza autorizaţiilor sau mandatelor de supraveghere tehnică sau a mandatelor de siguranţă naţională puse în executare de SRI sau DIPI.

"De exemplu, a fost un dosar cu 37 de inculpaţi trimişi în judecată în anul 2006, care în anul 2019, după două cicluri procesuale care au durat 13 ani, au fost achitaţi, ca urmare a eliminării unor interceptări şi a tuturor probelor derivate. În primul ciclu procesual, toate instanţele de judecată care judecaseră dosarul au dispus soluţii de condamnare. Pe de altă parte, au fost multe situaţii în care practica neunitară, interpretările diferite ale ansamblului probator, au dus la soluţii de achitare. De altfel, din cei 262 inculpaţi achitaţi, 84 dintre ei fuseseră condamnaţi în primă instanţă la pedepse cu închisoarea, ceea ce ne determină să considerăm că argumentele procurorului au putut fi convingătoare pentru o parte din judecători. Analiza indicatorilor de calitate pe anul 2019, efectuată în baza ordinului procurorului general, a reliefat existenţa unui număr foarte mic de achitări imputabile procurorului (6 inculpaţi)", a adăugat şeful DNA.

În ceea ce priveşte cauzele în care instanţele au dispus restituirea cauzei la procuror, Bologa a spus că se observă o îmbunătăţire a acestui indicator statistic, în anul 2019 fiind dispuse 6 hotărâri de restituire a cauzelor la procuror, comparativ cu 8 cauze în 2018.

Crin Bologa a menţionat că unul din factorii care au marcat în mod puternic condiţiile dificile în care DNA şi-a desfăşurat activitatea a fost cel privind deficitul de procurori. La sfârşitul anului 2019 se înregistra un deficit de 43 de procurori în schema de personal, ceea ce înseamnă că s-a lucrat cu 77% din posturile de procurori.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News