Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Cum sunt păcăliți românii care pleacă la muncă în Olanda. "Agenția ia 40 de euro pe oră, eu primesc 18. Unde sunt restul?"
WhatsApp
Situația muncitorilor români revine din nou în atenția presei din Olanda și a organizațiilor care luptă pentru drepturile lor. Mulți dintre aceștia sunt angajați prin intermediul agențiilor de muncă, care, conform unui raport recent, rețin o parte semnificativă din salariile plătite de firmele la care românii lucrează. Ceea ce a stârnit o nemulțumire majoră este faptul că, în unele cazuri, chiar și acei puțini bani care ar trebui să ajungă la muncitori nu mai ajung. 
Muncitorii români din străinătate sunt păcăliți de firmele de intermediere (Foto ilustrativ)

Muncitorii români sunt înșelați de firmele care îi duc la lucru în Olanda. Un exemplu elocvent este povestea lui Florin, un montator de conducte care a lucrat într-o rafinărie din Rotterdam. Deși a muncit din greu, Florin a fost nevoit să-și primească salariul prin intermediul unei agenții de angajare din Lituania. Acest lucru ridică întrebări serioase cu privire la transparența și corectitudinea acestor practici.

Un raportul publicat miercuri solicită autorităților să investigheze și să oprească astfel de practici care afectează în mod direct bunăstarea muncitorilor. "Dacă primesc doar 18 euro, unde sunt restul banilor?", se întreabă Florin, reflectând frustrarea multor români care se confruntă cu aceeași situație.

Din 40 de euro pe oră, la muncitor ajunge doar 18

 

Publicația olandeză BD.nl prezintă cazul lui Florin, un montator român de țevi angajat la o rafinărie din Rotterdam. Acesta a fost adus în Olanda pentru dar s-a confruntat cu condiții de lucru dificile și cu o bătaie de joc din partea firmei.

Florin a fost surprins să descopere că majoritatea muncii implica ture de noapte și expunere la un mediu periculos, necesitând îmbrăcăminte de protecție și mască. „Nu mi s-a spus asta inițial, așa că am cerut o compensație mai mare decât cei 18 euro pe oră promiși”, a declarat Florin.

Când nu a primit nici bani suplimentari, nici echipamente de protecție adecvate, Florin a decis să renunțe și să se întoarcă în România. Cu toate acestea, chiar și după multe luni, încă așteaptă plata pentru orele de muncă depuse la Rotterdam. „Suma totală depășește 1000 de euro, dar toate agențiile de recrutare implicate par să arunce responsabilitatea una pe alta”, a adăugat el.

Situația lui Florin a fost complicată de lanțul de firme de detașare. Deși a fost angajat de o companie olandeză, existau conexiuni și cu o agenție de angajare lituaniană.

"Nu am fost niciodată în Lituania, dar olandezii au insistat să mă plătească prin intermediul acelei companii." Pe lângă munca efectivă, lanțul de firme a gestionat și cazarea și transportul lui Florin în Olanda. „Uneori, după o zi de muncă, petrec două ore într-o dubă pentru a ajunge la locul unde sunt cazat”, a concluzionat el.

Șmecheria firmelor de recrutare scoasă la iveală

 

Consiliul Consultativ pentru Migrație a emis un raport alarmant intitulat „Fără cetățeni de clasa a treia”, în care avertizează asupra practicilor incorecte din domeniul ocupării forței de muncă. Raportul, prezentat miercuri ministrului Afacerilor Sociale și Ocupării Forței de Muncă, Karien van Gennip, dezvăluie că tot mai mulți lucrători migranți sunt exploatați în Țările de Jos prin intermediul agențiilor de recrutare.

Aproximativ 90.000 de migranți de muncă, dintre care aproximativ 22.500 din afara UE, sunt afectați de aceste practici. Agențiile de ocupare a forței de muncă creează „construcții simulate” pentru a profita de costuri mai mici în alte țări, în special în Polonia și Lituania.

De exemplu, un român care lucrează în Olanda ar trebui să primească salariul minim olandez. Cu toate acestea, dacă este angajat printr-o agenție de recrutare din Lituania, costurile asigurărilor sociale (inclusiv pensiile și asigurările de sănătate) trebuie plătite acolo, unde sunt mai mici. Monique Kremer, președintele consiliului consultativ, subliniază că aceste practici nu aduc beneficii lucrătorilor, ci doar agențiilor de recrutare. În plus, întrebările legate de beneficii și drepturi rămân fără răspuns în astfel de situații.

Organizația olandeză FairWork, specializată în combaterea exploatării prin muncă, se confruntă cu structuri opace de angajare temporară care afectează lucrătorii migranți. Această metodă de detașare, în avantajul angajatorilor, nu este concepută pentru a rezolva problemele lucrătorilor în mod corespunzător. Karin Burgerhout, reprezentanta FairWork, subliniază că autoritățile ar trebui să fie mai angajate în sprijinirea victimelor și în gestionarea revendicărilor salariale.

Un exemplu concret este montatorul român de țevi, Florin, care încă așteaptă plata a 1000 de euro pentru munca depusă. Deși ar dori să câștige mai mulți bani, Florin este pragmatic și acceptă locuri de muncă bine plătite în Europa, indiferent de condițiile opace create de agențiile de recrutare.

În orice caz, ar dori să câștige mai mulți bani din munca lui. "Dacă o companie plătește 40 de euro pe oră pentru o agenție de muncă temporară, iar eu primesc 18 euro de la ea, unde se duc restul banilor?", se întreabă românul. 

*Jurnaliștii olandezi menționează că numele Florin a fost inventat, întrucât angajatul român dorește să rămână anonim din cauza conflictului de muncă.

----------------------------------------------------------------------

Dacă doriți să fiți notificați direct pe WhatsApp atunci când apare o știre importantă, puteți intra pe unul din grupurile de dedicate cititorilor fideli StiriDiaspora accesând următoarele linkuri:

-> https://chat.whatsapp.com/JJePx9Ood2XAgm8wytbimH 

-> https://chat.whatsapp.com/J6n4XX2nQLL0yuoailBGk6 

-> https://chat.whatsapp.com/Jb6xHKTjTdhIGOmUrCk0qy 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News

WhatsApp
Top cele mai citite știri
Crossuri parteneri
Internațional Vezi toate articolele
pixel