16 dec 2025, 16:32
Poți descărca aplicația:
Un model de cazare prezentat drept soluție socială a ajuns să genereze tensiuni în cartierele Berlinului și suspiciuni serioase privind utilizarea fondurilor publice. Așa-numitele „hoteluri sociale”, operate în clădiri destinate inițial turiștilor, sunt acuzate de vecini și politicieni locali că produc disconfort constant și că ar ascunde posibile fraude la scară largă în sistemul de asistență socială.
Locuitorii din zonele afectate reclamă, în mod repetat, gunoaiele, zgomotul persistent, infestările cu gândaci și intervențiile frecvente ale poliției. Pentru operatori acestor clădiri, însă, acest tip de cazare rămâne o afacere profitabilă, susținută din bani publici.
Un caz recent vizează „Hotelul BB” din Berlin-Schöneberg, unde sunt cazați aproximativ 150 de cetățeni din statele balcanice ale Uniunii Europene, majoritatea de etnie romă. Autoritățile suspectează existența unei fraude extinse în domeniul ajutoarelor sociale. În urma unei percheziții desfășurate în luna octombrie, anchetatorii au constatat că doar 19 dintre cei 70 de beneficiari de ajutoare erau prezenți la fața locului. Cu toate acestea, camerele hotelului continuă să fie finanțate cu sume de ordinul milioanelor de euro din fonduri publice.
După mai multe articole publicate de cotidianul german BILD pe această temă, redacția a fost contactată de numeroși cititori care au relatat situații similare. La nivelul Berlinului, există în prezent aproximativ 600 de unități de cazare care, deși construite pentru turiști, sunt utilizate acum pentru refugiați și persoane fără adăpost.
Într-o clădire veche din Friedrichshain, un astfel de „hotel” funcționează din mai 2025. Pe cutia poștală apar 36 de nume, majoritatea din Europa de Est, însă spațiul de cazare dispune doar de câteva camere. Un vecin a declarat că, în realitate, dintre cele 36 de persoane înscrise, cel mult cinci ar locui efectiv acolo. Acesta susține că, uneori, se putea vedea în interiorul cutiei poștale, unde se aflau exclusiv scrisori trimise de la biroul de servicii sociale.
După ce jurnaliștii de la BILD au solicitat clarificări, lista cu cele 36 de nume a dispărut. Redacția a contactat biroul districtual pentru a verifica dacă toate persoanele menționate aveau, într-adevăr, reședința în respectiva unitate de cazare. A doua zi, foaia cu nume fusese deja îndepărtată de pe cutia poștală.
Un politician local, care a cerut să rămână anonim, a declarat pentru jurnaliștii germani că nu este vorba despre un incident izolat. Potrivit acestuia, au existat și în trecut situații similare, iar în interiorul administrației ar exista persoane care divulgă informații sensibile către operatorii acestor hoteluri.
„Este o problemă majoră. În joc sunt sume uriașe de bani, iar acest lucru atrage interese și presiuni considerabile”, a afirmat acesta.
Un alt politician local, de asemenea sub protecția anonimatului, și-a exprimat frustrarea față de situație. El a subliniat că statul german are obligația legală de a asigura locuințe, însă acest cadru este exploatat de rețele de fraudă. „Am cazuri în care oameni vin să-și ridice ajutoarele sociale cu mașini de lux și susțin că vehiculul aparține unui văr”, a spus acesta.
În Berlin-Charlottenburg, refugiații sunt cazați, din 2023, într-un hotel mare, cu elemente arhitecturale de lux, inclusiv balcoane din fier forjat. Motivul invocat este lipsa rentabilității activității turistice. Operatorul unității primește aproximativ 224.000 de euro lunar de la bugetul de stat, ceea ce înseamnă circa 2,7 milioane de euro anual.
Pe site-ul hotelului este menționat că unitatea se află „în construcție până în 2028”, cu promisiunea unei redeschideri ulterioare pentru turiști. Contactat de BILD, biroul de presă al hotelului a răspuns printr-un expert cunoscut în relații publice, actualmente membru în consiliul de supraveghere al lanțului hotelier asociat. Acesta a minimalizat subiectul, afirmând că nu ar fi „demn de știri”.
În apropierea hotelului de lux, într-un bloc de apartamente, sunt cazate de ani de zile familii fără adăpost, multe dintre ele din România. Și în acest caz, vecinii reclamă zgomotul și mizeria. Proprietarul hotelului, un om de afaceri originar din Ucraina, a declarat pentru BILD că situația ține de decizii politice și că el nu face decât să ofere cazare în proprietățile sale.
Acesta a susținut că numărul străinilor care ajung în Germania crește mai rapid decât ritmul de construcție al locuințelor și că, chiar și după finalizarea acestora, mulți continuă să trăiască pe cheltuiala statului. „Germania are o inimă mare. Unii scuipă pe inima ei, alții sunt recunoscători”, a afirmat el, adăugând că, în opinia sa, majoritatea vin în Germania pentru a profita de sistemul social.
Întrebat dacă nu cumva și el beneficiază de pe urma acestui sistem, omul de afaceri a răspuns simplu: „Sunt doar un om de afaceri.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
