Republica Cehă, ca și alte state din regiune, a avut dificultăți constante în atingerea obiectivelor de recrutare militară. Deși a făcut progrese în ultimii ani, rămâne în urmă față de țintele stabilite.

În 2021, Cehia a atins doar 56% din obiectivul de recrutare, iar în 2022 a reușit să urce la 85%, un rezultat care încă nu este satisfăcător pentru a menține o armată pregătită corespunzător. Aceste probleme au fost accentuate de invazia Rusiei în Ucraina, care a reamintit tuturor despre amenințarea potențială reprezentată de Moscova.

Generalul Karel Rehka, șeful forțelor armate cehe, a declarat recent că actualul sistem de recrutare nu este sustenabil. Într-un interviu, el a subliniat că, fără resurse umane suficiente, chiar și modernizarea echipamentelor militare devine inutilă.

"Nu putem face nimic fără oameni competenți și motivați," a avertizat Rehka conform Reuters.

Situația în Polonia și Ungaria

Polonia, cea mai mare țară din Europa de Est, pare să stea ceva mai bine în ceea ce privește recrutarea. Autoritățile poloneze susțin că își ating țintele de recrutare, însă provocările nu lipsesc. În 2023, un număr record de 9.000 de soldați profesioniști au părăsit armata, ceea ce ridică semne de întrebare asupra sustenabilității planurilor de extindere a forțelor armate la 300.000 de soldați.

Generalul-maior Karol Dymanowski a recunoscut că piața muncii extrem de competitivă din Polonia face dificilă atragerea tinerilor către o carieră militară, iar colonelul Bogdan Sowa a subliniat că este nevoie de stimulente financiare mai atractive pentru a menține soldații în serviciu.

Ungaria, pe de altă parte, a lansat o campanie mediatică amplă, care include reclame și un serial TV cu tematică militară, în speranța de a atrage noi recruți. Totuși, guvernul nu a publicat cifre actualizate privind recrutarea, ceea ce alimentează speculațiile că și aici există dificultăți majore.

România în fața unor provocări similare

În România, situația este la fel de critică. Recent, Ministerul Apărării a raportat că 43% din posturile de ofițeri sunt neocupate, iar 23% din posturile de soldați și alte grade profesionale sunt vacante. În plus, țara se confruntă cu o lipsă acută de personal calificat pentru a opera echipamentele militare moderne achiziționate recent, cum ar fi avioanele de luptă F-16 și sistemele de apărare antirachetă Patriot.

O sursă din domeniul apărării a declarat că trebuie luate măsuri urgente pentru a modifica legislația și pentru a crea condiții mai atractive pentru soldați, atât pentru a-i reține pe cei experimentați, cât și pentru a atrage noi recruți.

„Trebuie să ne uităm la ce legi trebuie schimbate, nu numai în România, ci și în alte țări, pentru a-i stimula pe acești oameni să rămână,” a afirmat sursa.

În ciuda eforturilor de a stimula recrutarea prin campanii mediatice și majorarea bonusurilor, țările din Europa de Est se confruntă cu o provocare majoră: cum să atragă și să mențină tineri într-un context economic și social în care sectorul privat oferă perspective mai atrăgătoare. Fără soluții inovatoare și reforme legislative, aceste state riscă să își vadă capacitatea de apărare slăbită într-un moment în care securitatea lor este mai importantă ca niciodată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News