Mai exact, în acest răspuns se arată că, la nivelul instanţelor supreme din Uniunea Europeană, doar Austria are completuri specializate în dosare de corupţie.

Adresa semnată de Tarcea a fost trimisă joi Curţii Constituţionale şi a fost publicată pe site-ul Instanţei supreme.

Citește și Cristina Tarcea, MESAJ înainte de decizia CCR

„Cu referire la dosarul nr. 642E/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a adresat la data de 12 aprilie următoarea întrebare Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană: Dispuneţi la nivelul Curţii Supreme sau la nivelul altor instanţe naţionale de completuri specializate în cauze de corupţie?”, se precizează în adresa transmisă CCR.

Potrivit documentului, au fost primite 19 răspunsuri, acestea fiind grupate pe trei categorii.

• 13 state care nu au la nivelul Curţii Supreme, nici la nivelul altor instanţe inferioare completuri specializate în cauze de corupţie: Germania, Lituania, Danemarca, Ungaria, Irlanda, Suedia, Olanda, Polonia, Finlanda, Cipru, Norvegia, Spania, Marea Britanie.
• 5 state care nu au la nivelul Curţii Supreme completuri specializate în cauze de corupţie, dar au la nivelul altor instanţe fie completuri specializate, fie judecători specializaţi: Croaţia, Slovacia, Cehia, Grecia, Slovenia. Slovenia are secţii specializate la nivelul a 4 instanţe, competente să judece mai multe categorii de infracţiuni, printre care şi infracţiuni de corupţie.
• Austria are la nivelul Curţii Supreme completuri specializate în cauze de corupţie.

Citește și Tarcea, la CCR: „Ni se cere să punem cu mâna judecătorii"

„Concluzie. Cu excepţia Austriei, Curţile Supreme afiliate Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană nu au completuri specializate în cauze de corupţie”, se mai arată în adresa trimisă CCR.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News