Documentul, intitulat ''Pandemia COVID-19 în UE. Implicaţii pentru drepturile fundamentale', analizează măsurile luate de guvernele europene pentru a frâna propagarea coronavirusului, precum şi restricţiile privind drepturile şi libertăţile ce rezultă din aceste măsuri.

''Mesajul pe care dorim să-l subliniem este că dreptul la viaţă şi acela la sănătate sunt drepturi fundamentale şi că guvernele le apără încercând să asigure aceste drepturi prin măsuri preventive'', spune Martha Stickings, co-autoare a raportului.

Agenţia europeană adaugă totuşi că măsuri precum restricţionarea circulaţiei şi a adunărilor, închiderea unor companii sau metodele de monitorizare a populaţiei pot fi legitime numai dacă sunt conforme legii şi se află în echilibru cu drepturile fundamentale. ''Orice limitare a drepturilor trebuie să treacă de proba necesităţii şi a proporţionalităţii şi să se aplice numai atât timp cât este necesară şi eficientă'', rezumă Stickings.

În ceea ce priveşte grupurile cele mai vulnerabile, ''guvernele trebuie să ţină cont de necesităţile specifice acestor grupuri'', subliniază co-autoarea raportului. Ea face aici referire concretă la modul în care sunt triaţi pentru spitalizare pacienţii cu COVID-19 în ţări precum Italia, Spania sau Franţa, unde pandemia de coronavirus a saturat sistemele sanitare şi vârsta pacienţilor a devenit un criteriu în prioritizarea tratamentului.

Reportul avertizează şi asupra situaţiei periculoase din azilurile de bătrâni, agravată de restricţiile privind vizitele efectuate de membrii de familie, dând ca exemplu cazul unor centre private de îngrijire a persoanelor vârstnice din Madrid, unde după primele cazuri de coronavirus personalul şi-a abandonat locul de muncă şi a lăsat astfel fără îngrijire persoane bolnave sau muribunde.

Această agenţie a UE critică în raportul ei şi atacurile rasiste sau xenofobe precum acelea împotriva persoanelor de origine asiatică despre care unii cred că propagă virusul.

Un subiect care preocupă de asemenea în mod special agenţia europeană este situaţia cetăţenilor europeni de etnie romă, date fiind ''condiţiile deficitare şi de supraaglomerare în care trăiesc adesea'' romii, ceea ce creşte riscul de infectare cu coronavirus în rândurile lor.

Documentul mai sesizează faptul că închiderea şcolilor şi folosirea metodelor de învăţământ la distanţă afectează copiii care nu au calculator ori nu au acces la internet, estimându-se că aproximativ 10% din familii pe ansamblul UE nu au încă internet. Mai mult, în urma închiderii şcolilor în unele ţări, copii din mediile defavorizate nu mai beneficiază de mese gratuite.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News