ICCJ a atacat la CCR Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, adoptată de Camera Deputaţilor pe 29 noiembrie 2023, care prevede că persoanele condamnate definitiv care nu se prezintă în termen de şapte zile la Poliţie pentru a fi încarcerate vor fi considerate evadate şi riscă o pedeapsă între 6 luni şi 3 ani.

În opinia Înaltei Curţi, prin această lege s-ar încălca dreptul la un proces echitabil şi cel la libertate individuală.

"Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la un an la cinci ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii. Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei", prevede proiectul de lege.

Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ.

CCR dezbate sesizarea preşedintelui Iohannis în cazul Legii privind executorii judecătoreşti

Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să dezbată, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în cazul Legii privind executorii judecătoreşti.

Şeful statului invocă în sesizare, printre altele, condiţiile de numire a unui executor, onorariul primit de acesta şi normele de administrare şi conservare a arhivei notariale.

"Un executor judecătoresc are sediul în circumscripţia unei Judecătorii, însă competenţa sa teritorială se întinde pe întreaga circumscripţie a Curţii de apel în care se află sediul acestuia. Din această perspectivă, este neclar dacă schimbarea temporară a sediului echivalează cu o extindere a competenţei executorului judecătoresc într-o altă circumscripţie a unei Curţi de apel, în cazul în care Judecătoriile în care executorii asociaţi se află în circumscripţii ale unor Curţi de apel diferite", indică şeful statului.

De asemenea, Iohannis afirmă că mecanismul de ocupare a posturilor vacante evocat de legea trimisă la CCR "instituie un privilegiu pentru executorii judecătoreşti asociaţi, în detrimentul celor neasociaţi".

"Executorii judecătoreşti se află în aceeaşi situaţie juridică, având dreptul de a ocupa un post vacant prin concurs. De altfel, legea nu instituie niciun fel de criterii referitoare la durata minimă a asocierii sau alte criterii de natură să justifice un astfel de tratament diferenţiat pentru executorii judecătoreşti asociaţi, aspect ce deschide posibilitatea ocupării unor posturi vacantate din anumite circumscripţii pe criterii preferenţiale, în absenţa oricăror reguli care să asigure un acces egal al membrilor acestei profesii la respectivele posturi", spune Iohannis.

Un alt aspect supus analizei CCR este cel al actualizării numărului de posturi pentru executori judecătoreşti.

"Nu rezultă fără echivoc care este tipul de competenţă care se instituie pentru ministrul Justiţiei în actualizarea anuală a numărului de posturi, respectiv dacă acesta are o competenţă legată sau păstrează o marjă discreţionară în stabilirea numărului de posturi de executori judecătoreşti", se arată în sesizare.

Mai sunt, de asemenea, abordate şi normele privind onorariul executorului judecătoresc, respectiv condiţiile de angajare a acestuia.

"În prezent, reglementările în materie de onorarii ale executorilor sau în materie de taxe de timbru nu sunt toate exprimate în cotă procentuală, fiind stabilite şi sub forma unor sume fixe, tocmai pentru o protecţie adecvată a justiţiabililor şi a dreptului acestora de acces la justiţie", se mai arată în sesizare.

Preşedintele precizează că, prin modificările aduse de normele legii trimise la CCR, "legiuitorul a realizat o reconfigurare a condiţiilor privind numirea în funcţia de executor judecătoresc, încetarea funcţiei de executor judecătoresc, respectiv suspendarea din funcţia de executor judecătoresc".

"Analizând normele menţionate, se constată o restrângere a sferei infracţiunilor care atrag imposibilitatea numirii în funcţia de executor judecătoresc la sfera celor de corupţie, de serviciu sau a infracţiunilor săvârşite cu intenţie, în forma aflată la promulgare menţinându-se condiţia de a nu avea anumite antecedente penale şi de a se bucura de o bună reputaţie", adaugă Iohannis.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News