''Lucrurile sunt simple. Oamenii aşteaptă soluţii de la Uniunea Europeană, în viaţa de zi cu zi, cu atât mai mult în vremuri de criză, când întâmpinăm dificultăţi şi realitatea este că, în fiecare dintre momentele de criză din ultimii 10-15 ani, Uniunea Europeană a ajutat - criza economică şi financiară în urmă cu 10 ani, criza migraţiei şi a refugiaţilor, criza generată de coronavirus şi acum vedem că suntem uniţi, în ciuda tuturor dificultăţilor, în sprijinul pentru Ucraina şi cu privire la măsurile de sancţionare a Federaţiei Ruse'', a afirmat eurodeputatul Siegfried Mureşan (PPE), în intervenţia sa prin legătură video.

România este un beneficiar net nu doar în privinţa contribuţiei financiare şi a fondurilor atrase

El a remarcat că România este un beneficiar net nu doar în privinţa contribuţiei financiare şi a fondurilor atrase (de la momentul aderării până în prezent, România a contribuit cu 20 miliarde euro la bugetul UE şi a primit 60 de miliarde euro), dar şi în alte domenii. ''Cu cât UE reuşeşte să facă mai mult, cu cât UE are prerogative care să fie mai mult în ton cu nevoile de acum, cu atât reuşeşte să ne şi ajute mai mult. Ca atare, dezbaterea despre modernizarea şi întărirea Uniunii Europene este o dezbatere favorabilă României'', a explicat Mureşan.

Eurodeputatul PPE a subliniat că prioritatea trebuie să fie o Uniune Europeană modernă, puternică, capabilă să răspundă aşteptărilor cetăţenilor UE, iar modificarea tratatelor UE nu poate fi un scop un sine, ci doar un mijloc. ''Dacă lucrurile se întâmplă şi oamenii nu le ştiu înseamnă că este vina noastră pentru că nu le comunicăm cum trebuie'', a afirmat el, care a precizat că dintre ideile prezentate în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei unele pot fi implementate relativ simplu la nivel european, fără a modifica tratatele UE.

''Obligaţia noastră este ca în cadrul legal existent, conform competenţelor pe care UE le are, să facem cât de mult putem în momentul de faţă şi pe asta trebuie să ne concentrăm'', a menţionat Mureşan. El a precizat că tratatele UE nu pot fi schimbate decât prin unanimitate în rândul statelor membre, ''aşadar nu vor fi modificate împotriva voinţei României''.

Eurodeputat: „Este important să vorbim despre viitorul Europei”

La rândul său, eurodeputatul Victor Negrescu (S&D) a evidenţiat importanţa existenţei unui dialog constant, în România, despre temele europene de interes real pentru cetăţeni.

''Cred că trebuie să avem un dialog real, o dezbatere amplă despre subiectele europene în România şi asta înseamnă să fim informaţi despre ceea ce se întâmplă şi, nu o spun ca o critică, să reuşim, inclusiv într-o sală, să aducem alături de noi şi oamenii de pe stradă într-un număr mult mai mare, pentru că ceea ce se discută în plan european ne afectează viaţa de zi cu zi. De prea puţine ori spunem acest lucru şi vreau să îl subliniez încă o dată: două treimi dintre legile adoptate la nivel naţional sunt influenţate de deciziile luate în plan european. De aceea este important să vorbim despre viitorul Europei'', a accentuat Negrescu.

Cetăţenii români vor să întărească relaţia transatlantică şi cooperarea cu SUA

Ea a adăugat că, în cadrul adunării plenare a Conferinţei privind viitorul Europei, cetăţenii români au exprimat, printre altele, dorinţa de a se întări relaţia transatlantică şi cooperarea cu SUA, dar şi aceea ca UE să aibă un rol mai pregnant în vecinătatea sa.

Ambasadoarea Franţei la Bucureşti, Laurence Auer, a cărei ţară asigură preşedinţia Consiliului UE până la 30 iunie, a declarat la rândul său că este important să existe mai multe dezbateri cu cetăţenii UE despre viitorul Europei.

''Odată cu războiul din Ucraina, Europa ca întreg a devenit obsedată de această situaţie nouă din interiorul său şi, din nou şi din nou, aceasta este o chestiune de democraţie, de valori. Apropo, toţi le spunem copiilor noştri că am creat Europa pentru pace, şi nu pentru a vedea din nou război'', a spus diplomata franceză.

Conferinţa privind viitorul Europei a debutat în 9 mai 2021 şi a durat un an

La finalul acestei perioade, pe 9 mai acest an, a fost predat raportul final care cuprinde propunerile de reformă a Uniunii Europene către preşedinţii Parlamentului European, Comisiei Europene şi Consiliului UE. Ceremonia de închidere s-a desfăşurat la Strasbourg, unde preşedinta Parlamentului European Roberta Metsola, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi preşedintele francez Emmanuel Macron, în numele preşedinţiei semestriale a Consiliului UE, au primit raportul final de la co-preşedinţii comitetului executiv al Conferinţei.

Acest proces fără precedent de discuţii, dezbateri şi colaborare între cetăţeni şi politicieni s-a concretizat într-un raport centrat în jurul unui număr de 49 de propuneri care obiective şi peste 320 măsuri pentru instituţiile UE, acoperind nouă domenii: schimbări climatice şi mediu; sănătate; o economie mai puternică, justiţie socială şi locuri de muncă; UE în lume; valori şi drepturi, stat de drept, securitate; transformare digitală; democraţie europeană; migraţie; educaţi, cultură, tineret şi sport.

Propunerile au la bază recomandările făcute de cetăţeni care s-au întâlnit în cadrul panelurilor europene ale cetăţenilor şi panelurilor naţionale ale cetăţenilor şi ideile incluse în platforma digitală multilingvă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News