Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Care este cea mai mare pensie din România. E incredibil câți bani încasează un bărbat lunar
WhatsApp
Pensia pe care o primește un român i-ar face invidioși pe cei mai mulți dintre pensionarii din țări cu venituri mult mai mari, din țări precum Germania sau Italia. 

Care este cea mai mare pensie din România și cine este cel care o încasează este o curiozitate pe care au mulți români, având în vedere cât de mulți bătrâni își duc cu greu existența. Cea mai mare pensie o primește un fost magistrat, care încasează lunar câteva zeci de salarii minime. La popul opus, cea mai mică pensie primită vreodată nu este de sub 100 de lei, o bătaie de joc.

Care este cea mai mare pensie din România

 

Dacă mulți bătrâni abia se chinuie cu pensii sub 1.000 de lei, există multe categorii care beneficiază de pensii speciale ce depășesc orice așteptare.

Cel mai fericit pensionar este un fost magistrat care a încasat, în octombrie, 41.350 de lei. Chiar dacă suma pare greu de crezut pentru mulți, sunt și români bine plătiți de statul român, pentru activitatea prestată.

Care este cea mai mică pensie din România

 

La polul opus, cea mai mică penise care a fost înregistrată vreodată pe teritoriul României este de... 78 de lei. Suma incredibilă este primită de un bărbat care a lucrat în Ministerul Apărării Naționale doi ani și 11 luni, perioadă în care a fost plătit cu 944 de lei pe lună.

CNPP: Numărul pensionarilor care au primit indemnizaţie socială a crescut în decembrie cu 128 de persoane

 

Numărul total al beneficiarilor de indemnizaţie socială pentru pensionari a fost de 1.145.251 în decembrie 2022, cu 128 de persoane mai mult comparativ cu luna anterioară, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

Dintre aceştia, 1.028.235 erau pensionari din sistemul public, iar 117.016 erau pensionari proveniţi din fostul sistem de pensii al agricultorilor.

În cazul pensionarilor din sistemul public, valoarea medie a indemnizaţiei suportate de la bugetul de stat a fost de 376 de lei. Cele mai mari valori au fost înregistrate în judeţele Bistriţa-Năsăud (434 lei), Maramureş (431 lei) şi Cluj (417 lei).

Cei mai mulţi beneficiari ai acestei indemnizaţii erau în Bucureşti - respectiv 48.263 şi în judeţele Suceava (41.597 pensionari), Dolj (37.564 pensionari), Iaşi (36.749 pensionari) şi Prahova (35.145 pensionari).

În ceea ce priveşte pensionarii agricultori, indemnizaţia socială medie suportată de la bugetul de stat a fost de 269 de lei, valoarea cea mai mare fiind înregistrată în judeţele Ilfov (387 lei) şi Gorj (349 lei) şi în sectorul 1 din Bucureşti (341 lei).

Potrivit sursei citate, numărul cel mai mare de beneficiari din rândul pensionarilor agricultori se înregistra în judeţele Iaşi (8.055 persoane), urmat de Botoşani (7.622 persoane) şi Dolj (7.568 persoane). 

9.950 beneficiari de pensii de serviciu, în decembrie 2022

 

Numărul de beneficiari de pensii de serviciu a fost, în decembrie 2022, de 9.950 (plus 36 faţă de luna anterioară), cei mai mulţi, respectiv 4.862, fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.333 de lei, din care 19.997 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.215 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna decembrie un număr de 754 persoane. Pensia medie era de 5.760 de lei, din care 2.798 de lei suportaţi de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 723 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.935 de lei (2.507 de lei de la bugetul de stat).

Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.384 de pensionari, iar pensia medie se ridică la 11.348 de lei, din care 7.534 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 560 de persoane, media fiind de 8.481 de lei, din care 3.412 de lei cota suportată din bugetul de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.667 de pensionari, pensia medie fiind de 5.060 de lei, din care 2.642 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Proiectul de Lege privind reforma pensiilor de serviciu

 

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a anunţat în urmă cu opt zile că a finalizat proiectul de Lege privind reforma pensiilor de serviciu, care stabileşte că nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească salariul primit în perioada activă.

"Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a finalizat proiectul de Lege privind reforma pensiilor de serviciu, prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Documentul respectă atât prevederile PNRR, cât şi deciziile CCR, iar cheltuielile totale cu pensiile şi indemnizaţiile de serviciu se ajustează conform angajamentelor asumate. Proiectul de act normativ stabileşte că nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească salariul primit în perioada activă, dar şi faptul că pensiile care sunt deja în plată se vor recalcula pentru a respecta noul principiu şi pentru a elimina discriminările între cei care sunt deja în plată şi viitorii pensionari", se menţiona într-un comunicat al MMSS.

De asemenea, un alt element de noutate constă în creşterea vechimii în specialitate la minimum 15 ani, iar pentru justiţie aceasta va fi de minimum 25 de ani, fără perioade asimilate, în timp ce baza de calcul se reduce de la 80% la 65% din media veniturilor nete din 12 luni consecutive de activitate, cu excepţia magistraţilor, potrivit deciziilor CCR.

Astfel, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, dar care au cel puţin 25 de ani vechime realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.

De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii. În acest caz, cuantumul pensiei va fi micşorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei nete nu va putea depăşi media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse.

Pensiile de serviciu aflate în plată se vor recalcula potrivit noilor reglementări din proiectul de act normativ prin care sunt aduse modificări Legii nr. 303 din 2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Recalcularea se va realiza în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a noii legi.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cei care au o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Proiectul de lege aduce modificări şi în cazul persoanelor care au îndeplinit funcţia de auditor public extern cu o vechime de cel puţin 15 ani în cadrul Curţii de Conturi. Acestea beneficiază, la îndeplinirea vârstei de pensionare, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 lunar de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Veniturile care constituie baza de calcul pentru pensia de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.

De pensie de serviciu beneficiază şi auditorii publici externi care, la data solicitării, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. Şi în acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul.

Proiectul de lege propune şi modificarea cadrului legal care vizează membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specific. Pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei şi a tuturor indemnizaţiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării. Acelaşi principiu se aplică şi în cazul ambasadorilor, doar că în această situaţie, calculul indemnizaţiilor şi sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador.

Modificările propuse vizează şi personalul aeronautic civil navigant profesionist, care beneficiază de pensie de serviciu, potrivit categoriei profesionale din care face parte, dacă au vârsta de minimum 52 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist. Această categorie profesională are dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Pot primi pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării şi funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 15 ani în structurile Parlamentului. Şi în acest caz, pensia acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării.

Proiectul de lege a fost publicat în transparenţă decizională pe site-ul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi trimis în avizare interministerială.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News

WhatsApp
DC Media Group Audience
Top cele mai citite știri
Știri Vezi toate articolele
Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
pixel