Decizia a fost luată, conform unei analize a Băncii Transilvania, pe 10 iulie. Această etapă reprezintă cel mai important pas pentru aderarea la Zona Euro, eveniment care ar putea avea loc în 2023, condiționat de respectarea tuturor criteriilor de convergență nominală și de continuarea reformelor structurale.

Cele două țări vor adera și la Uniunea Bancară Europeană concomitent cu intrarea în anticamera Uniunii Monetare Europene.

Intrarea în Mecanismul ratelor de schimb II a fost posibilă după implementarea mai multor reforme structurale în ultimele trimestre, în materie de supraveghere bancară, cadrul macro-prudențial, contracararea fenomenului de spălare a banilor, statistică, guvernanța în sectorul public, etc. De asemenea, autoritățile responsabile cu implementarea politicilor economice din Bulgaria și Croația s-au angajat să implementeze măsuri menite să contribuie la consolidarea stabilității macro-financiare și atingerea unui nivel ridicat de convergență economică. Totodată, cele două țări vor trebui să implementeze noi reforme în materie de contracararea spălării banilor, climatul de afaceri, companiile de stat și cadrul de insolvență, iar în cazul Bulgariei și în domeniul justiției și luptei contra corupției și crimei organizate (aspecte importante pentru stabilitatea și integritatea sistemului financiar).

Astfel, începând cu 13 iulie paritatea centrală va fi 1 EUR = 1.95583 leva în cazul Bulgariei, respectiv 1 EUR = 7.53450 kuna pentru Croația.

Băncile centrale din cele două țări vor trebui să intervină pentru a apăra intervalul maxim de variație +/_ 15% în jurul parității centrale.

Ce condiții au îndeplinit

Cele două economii au implementat un mix echilibrat de politici economice în ciclul economic post-criză, care a contribuit la convergența inflației spre nivelul din Zona Euro și trecerea de la deficite gemene la excedent bugetar și excedent de cont curent, aspecte reflectate în ultimele două grafice din partea dreaptă.

Astfel, Bulgaria a înregistrat excedent bugetar în perioada 2016-2019, iar Croația în ultimii trei ani.

Totodată, procesul de convergență economică a continuat în ciclul economic post-criză în ambele țări: în 2019 PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare (ca % din nivelul mediu al Zonei Euro) s-a situat la aproximativ 50% în Bulgaria și la peste 61% în Croația, în ambele cazuri maxime istorice, dar sub nivelul din România.

Cele două economii sunt mici ca dimensiune (cu un PIB reprezentând aproximativ 0.5% din PIB-ul Zonei Euro): 60,7 miliarde euro în cazul Bulgariei, respectiv 53,9 miliarde euro în cazul Croației în anul 2019.

Intrarea în anticamera Zonei Euro reprezintă o oportunitate pentru accelerarea procesului de convergență economică europeană în aceste țări, aspect condiționat de continuarea implementării unui mix echilibrat de politici economice.

Parcursul celor două economii din ultimii ani reprezintă un exemplu de urmat și pentru România în ciclul economic post-pandemie, notează Andrei Rădulescu, Director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania.

În acest context, atragem atenția cu privire la divergența României raportat la Bulgaria și Croația din perspectiva contului curent și finanțelor publice după 2015, determinată de implementarea unui mix pro-ciclic de politici economice pe plan intern.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News