Conservatorii cancelarului Sebastian Kurz au făcut din politica dură faţă de imigraţie un punct central al agendei lor şi au câştigat toate alegerile legislative începând de la criza migranţilor din 2015-2016, când Austria a preluat un număr de solicitanţi de azil echivalent cu peste un procent din populaţia sa.

Austria a fost unul din cele şase state membre ale UE care, în pofida înaintării talibanilor, au avertizat săptămâna trecută Comisia Europeană în legătură cu suspendarea deportării solicitanţilor de azil afgani respinşi. Între timp, trei din cele şase state - Danemarca, Germani şi Ţările de Jos - şi-au schimbat poziţia.

'Dacă deportările nu mai sunt posibile din cauza restricţiilor ce ne sunt impuse de Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, atunci trebuie avute în vedere alternative', au declarat ministrul de interne, Karl Nehammer, şi cel de externe, Alexander Schallenberg, într-un comunicat comun.

'Centre de deportare în regiunea din jurul Afganistanului ar fi o posibilitate. Această necesită forţa şi sprijinul Comisiei Europene. Voi face această propunere la consiliul miniştrilor de interne' din UE, a adăugat Nehammer, referindu-se la reuniunea ce va avea loc miercuri în format online.

Nehammer şi Schallenberg au mai propus ca reuniunea să fie extinsă pentru a-i include şi pe miniştrii de externe din UE în scopul coordonării politicii cu privire la Afganistan. Totuşi, la scurt timp după aceea, şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a convocat pentru marţi o reuniune a miniştrilor de externe pe această temă.

În Austria, conservatorii conduşi de Kurz guvernează împreună cu Verzii, mulţi dintre aceştia opunându-se continuării deportării de afgani.

În acelaşi timp, Partidul Libertăţii, de extremă dreapta, i-a acuzat pe conservatori de falsă fermitate, în condiţiile în care Austria nu a deportat niciun afgan în ultimele două luni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News