Austria a sporit securitatea la frontierele sale, după ce Ungaria a eliberat din închisorile sale traficanți de persoane condamnați, într-o dispută care a ridicat, de asemenea, tensiuni cu Bruxelles-ul.

În urma rapoartelor potrivit cărora sute de deținuți ar fi putut fi eliberați, cu condiția ca aceștia să părăsească imediat țara, secretarul de stat al Ministerului de Interne din Ungaria, Bence Rétvári, a dat vina pe Uniunea Europeană pentru această mișcare.

El a declarat că decizia a fost necesară deoarece UE "refuză să contribuie la controlul frontierelor" și a susținut că UE datorează Ungariei 1,5 miliarde de euro în schimbul măsurilor de protecție a frontierelor externe ale blocului, potrivit The Guardian.

Austria înăsprește controalele la frontieră, după decizia Ungariei de a elibera traficanții de persoane

Luna trecută, guvernul ungar a emis un decret, care permitea eliberarea a până la 700 de deținuți străini, condamnați pentru trafic de persoane, cu condiția ca aceștia să părăsească țara în termen de 72 de ore.

Rétvári a declarat pentru Budapest Times că în închisoare se află 2.000 de persoane condamnate pentru trafic de persoane, ceea ce, potrivit acestuia, contribuie la supraaglomerare.

Decizia de a elibera un număr dintre aceștia a tensionat relațiile cu Austria, care l-a convocat pe ambasadorul ungar. "Credem că acesta este un semnal complet greșit", a declarat jurnaliștilor ministrul austriac de externe, Alexander Schallenberg, înainte de o reuniune a Uniunii Europene la Bruxelles, adăugând că a cerut "clarificări complete" din partea Budapestei.

Cei mai mulți dintre traficanții eliberați, din Serbia, România și Ucraina

Potrivit ambasadorului Ungariei la Viena, este dreptul suveran al Ungariei de a expulza traficanții de persoane străini, deținuți în închisorile sale, iar acest lucru nu este îndreptat împotriva vreunei țări vecine. Ambasadorul a repetat argumentul că 12-13% dintre deținuții din închisorile ungare sunt traficanți de persoane, iar îngrijirea lor îi costă foarte mult pe contribuabili.

„Ei aparțin la 73 de națiuni diferite și, pentru a putea comunica cu ei, este nevoie de un interpret, iar obiceiurile lor alimentare complicate sunt greu de adaptat", a explicat diplomatul. „Este vorba, mai ales, despre Serbia, România și Ucraina“, a continuat ambasadorul Andor Nagy.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News