Evenimentul este marcat de post aspru și rugăciuni, fiind o zi cu o semnificație profundă în calendarul bisericesc, cunoscută și ca Ziua Crucii. Aceasta este a doua mare sărbătoare a lunii septembrie, după Nașterea Maicii Domnului, și amintește de momente cruciale din istoria creștinismului.

Ce semnifică Înălțarea Sfintei Cruci

Sărbătoarea Înălțarea Sfintei Cruci are o dublă semnificație religioasă, comemorând două evenimente importante din istoria creștinismului: Aflarea Sfintei Cruci și Înălțarea ei în fața poporului. Primul eveniment a avut loc pe 14 septembrie 335, când episcopul Macarie al Ierusalimului a arătat crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos mulțimilor de credincioși. Cel de-al doilea eveniment este aducerea Sfintei Cruci din Persia în 629, sub conducerea împăratului bizantin Heraclius, care a așezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

O altă poveste legată de sărbătoare se referă la Împăratul Constantin cel Mare și mama sa, Elena. În ajunul unei bătălii importante împotriva lui Maxențiu, Constantin a avut o viziune în care a văzut o cruce formată din stele, alături de inscripția „Prin acest semn vei învinge”. După victoria sa, Elena a ordonat să fie găsită crucea lui Hristos la Ierusalim, lângă Golgota. Crucea a fost descoperită alături de alte două, iar Sfânta Cruce a fost identificată atunci când o tânără decedată a revenit la viață, după ce a fost atinsă de aceasta.

De atunci, Înălțarea Sfintei Cruci a fost sărbătorită anual la 14 septembrie, simbolizând triumful vieții asupra morții și victoria creștinismului.

Post și tradiții de Înălțarea Sfintei Cruci

Una dintre particularitățile acestei sărbători este postul aspru recomandat în această zi. Mulți credincioși optează pentru post negru, în amintirea Patimilor Mântuitorului pe Golgota. Deși nu toată lumea poate respecta acest post sever, Biserica îndeamnă pe cei care nu pot să țină un post strict să se roage și să evite consumul de mâncăruri bogate. În biserici, în cadrul slujbelor de azi, se citește Evanghelia din Vinerea Mare, în care este relatată suferința lui Hristos pe cruce.

Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci este marcată de multiple obiceiuri și tradiții populare. Una dintre cele mai cunoscute superstiții este aceea că nu trebuie să se consume fructe care au în interior semnul crucii, cum ar fi pepenii, strugurii sau prunele. Se consideră că acestea ar trebui evitate în această zi pentru a respecta simbolistica crucii.

Ce este bine să faci pe 14 septembrie

Pe lângă postul aspru, ziua de 14 septembrie aduce și anumite practici de protecție și binecuvântare a casei. Credincioșii pot duce flori și busuioc la biserică pentru a fi sfințite, acestea fiind apoi păstrate în case, la icoane sau în locuri ferite de lumină. Se crede că florile sfințite protejează locuințele și pot fi folosite ca leacuri de vindecare în caz de boală.

Un alt obicei popular este punerea busuiocului sfințit în vasele cu apă ale păsărilor din gospodărie, pentru a le feri de boli. De asemenea, acest busuioc se așază la streșinile caselor, pentru a proteja locuința de influențe negative. În această zi, conform tradiției, se spune că pământul se închide, iar insectele și reptilele rămase din timpul verii dispar treptat.

Pentru agricultori, 14 septembrie marchează începutul toamnei, fiind ultima zi în care se mai pot aduna plantele de leac. Tot acum începe și culesul viilor și bătutul nucilor, dar este o superstiție să nu se culeagă ultima tufă de vie, aceasta fiind lăsată drept ofrandă pentru păsările cerului.

Această zi nu este doar un prilej de comemorare a răstignirii Mântuitorului, ci și un moment în care oamenii își întăresc credința și își purifică sufletele.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News