"Autoritățile române spun că poliția va investiga un posibil caz de braconaj care implică un prinț austriac despre care se spune că a ucis „în mod greșit” un urs masculin masiv într-o vânătoare de trofee în cadrul unei vizite în Munții Carpați ai țării în martie", scrie independent.co.uk.
"România a declarat miercuri că investighează uciderea unui urs brun mare, despre care activiștii susțin că a fost împușcat ilegal de un prinț din Liechtenstein în timpul unei vânătoare în Munții Carpați.
Grupurile pentru drepturile animalelor îl acuză pe prințul Emanuel von und zu Liechtenstein că a ucis un urs brun de 17 ani, cel mai mare "văzut din România, în timp ce se afla într-o excursie de vânătoare din martie de la castelul său din Austria.
Garda Națională de Mediu a României a lansat o anchetă pe 29 aprilie a morții unui urs de la o specie protejată din centrul României, după ce au observat lipsa documentelor, a declarat pentru AFP șeful NEG, Octavian Berceanu", scrie publicaţia franceză.
"Grupurile ecologiste au acuzat un prinț din familia regală a Liechtensteinului că a împușcat și ucis cel mai mare urs din România, încălcând interdicția vânătorii de trofee a carnivorelor mari.
ONG-ul român Agent Green și ONG-ul austriac VGT au susținut într-o declarație că ursul, care se numea Arthur, a fost împușcat în martie într-o zonă protejată a Munților Carpați de către prințul Emanuel von und zu Liechtenstein".
Două anchete paralele, una a Gărzii Naţionale de Mediu şi o alta a Gărzii Forestiere, au fost demarate în cazul ursului care a fost extras din judeţul Covasna, la o asociaţie de vânătoare, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, ministrul Mediului, Tanczos Barna, care a subliniat că nu se va antepronunţa în acest caz, pentru a nu influenţa verificările.
El a menţionat că în data de 17 februarie Ministerul Mediului a emis un ordin de derogare, care permite extragerea unui exemplar de urs din fondul respectiv de vânătoare. Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial, executarea acestuia fiind în sarcina asociaţiei de vânătoare. Verificarea modului în care este pusă în practică derogarea se face de agenţiile judeţene şi de Garda Forestieră din regiunea respectivă.
Potrivit acestuia, în ultimii aproape doi ani, din iulie 2019 şi până în prezent, au fost depuse peste 300 de solicitări de derogare, unele aprobate, altele respinse. În cazul asociaţiei din Covasna au fost trei solicitări, două respinse, una aprobată. Cele trei solicitări se referă la trei exemplare de urs care au atacat animale, au intrat în gospodării şi au pus în pericol bunuri şi viaţa umană.
Totodată, Tanczos Barna a precizat că, după finalizarea anchetei, vor fi reanalizate procedurile de acordare a derogărilor şi valabilitatea acestora.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News