Aproximativ jumătate dintre muncitorii asiatici din România sunt predispuși să plece în căutarea unor salarii duble și oportunități de carieră mai bune începând cu luna viitoare.

„Traiul nu este atât de scump, mâncarea este accesibilă. Am mulți prieteni din Estonia, Germania. Am o șansă, vreau să fac doctoratul. Dacă aș avea oportunitatea să lucrez în altă țară europeană, cu siguranță aș alege Germania”, a declarat un străin pentru Observator.

Angajatorii estimează că vor suferi o pierdere semnificativă, aproximativ 40%, din forța lor de muncă străină odată ce România va deveni membră a spațiului Schengen. Această îngrijorare este alimentată de convingerea că aderarea la Schengen ar deschide un coridor liber și fără controale către alte țări europene, unde condițiile de trai și salariile sunt mai atractive.

Romulus Badea, Vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, a explicat: „Ar putea fi un impact major odată cu deschiderea către Schengen, aducând cu sine alte oportunități. Până acum, acești muncitori aveau restricții în călătoriile lor, dar acum vor putea să călătorească, fără să aibă dreptul de muncă”.

În România se află peste 139 de mii de muncitori străini cu drept de ședere

Cu toate acestea, există reguli stricte în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în alte țări europene pentru cetățenii non-UE.

Gabriela Bucurenciu, avocat specializat în imigrări, a subliniat că majoritatea legislațiilor europene nu permit angajarea cetățenilor extracomunitari care se află ilegal pe teritoriul lor.

Pentru a preveni pierderea forței de muncă străine și migrația ilegală, autoritățile române au impus sancțiuni severe pentru companiile care nu anunță plecarea muncitorilor străini, amenzile putând ajunge până la 3000 de lei. În prezent, în România se află peste 139 de mii de muncitori străini cu drept de ședere, majoritatea provenind din Nepal și Sri Lanka și lucrând în sectoare precum construcțiile sau industria hotelieră și de restaurante.

Inspectorul General de Imigrări, Liviu Bute, a declarat că s-au luat măsuri pentru identificarea și monitorizarea cetățenilor străini cu ședere ilegală. Totuși, lunar, peste o mie de migranți sunt prinși încercând să părăsească ilegal România, cu cei mai mulți provenind din Bangladesh, Siria, Pakistan, Nepal și Sri Lanka. Majoritatea solicită acordarea statutului de azilant, contribuind la o presiune suplimentară asupra sistemului de imigrație și azil al țării.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News