DCSport.ro
29 noi 2024, 23:20
Poți descărca aplicația:
1 Decembrie este Ziua Națională a României. În urmă cu 104 ani, la 1918, la Alba Iulia a avut loc Marea Adunare ce a votat unirea Transilvaniei cu România, și a consfințit ceea ce acum numim România Mare. Ziua Națională a României a fost stabilită pe data de 1 decembrie imediat după Revoluție, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990. Același act normativ stabilea că Ziua Națională pe 1 decembrie este și o sărbătoare publică și zi liberă pentru toți angajații.
Vezi aici cele mai frumoase urări şi mesaje de Ziua Naţională a României, pe care le puteţi trimite familiei, prietenilor şi colegilor de muncă prin SMS, pe WhatsApp sau Facebook.
Pe 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce la data de 27 martie 1918 s-a decis unirea Basarabiei, iar pe 28 noiembrie 1918 organul reprezentativ al Bucovinei a votat și el unirea cu țara.
Pe 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.
"Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă", anunţa atunci Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.
La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, care este format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. În următoarea zi, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.
Peste 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Autoritatea Vamală Română, precum şi 120 de mijloace tehnice participă în acest an la parada de Ziua Naţională a României.
Potrivit MApN, în blocul de onoare vor fi aproximativ 150 de militari străini, în cadrul unor detaşamente din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos şi militari reprezentând ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României. Militarii străini sunt prezenţi cu 25 de mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă din Canada, Italia, Spania şi Statele Unite ale Americii.
Fondul sonor al defilării va fi asigurat de muzicile militare ale Armatei, din garnizoana Bucureşti: Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale, Muzica militară a Brigăzii 30 Gardă "Mihai Viteazul" şi Muzica militară a Brigăzii 1 Mecanizată "Argedava".
Cu ocazia Zilei Naţionale, Armata României participă, la solicitarea autorităţilor publice, la organizarea de ceremonii militare în garnizoanele din întreaga ţară.
Militarii aflaţi în misiune în afara ţării desfăşoară şi ei, cu acest prilej, ceremonii militare.
În toate instituţiile militare din ţară se arborează Drapelul naţional, iar la bordul navelor maritime şi fluviale se ridică Marele Pavoaz.
Pierderile Armatei României în Primul Război Mondial sunt estimate la peste 330.000 de căzuţi la datorie, dintre care peste 60.000 în prizonierat. În cel de-al Doilea Război Mondial, ţara noastră a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri şi invalizi, potrivit MApN.
Aproape 60.400 de români îşi sărbătoresc ziua de naştere pe 1 decembrie, Ziua Naţională a României, potrivit datelor Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor.
Este vorba despre 31.407 de persoane de sex feminin, dintre care 4.565 de până la 17 ani, 1.852 din categoria de vârstă 18 - 24 de ani, 17.881 - 25 - 65 de ani, 7.109 peste 65 de ani.
Dintre cele 28.953 de persoane de sex masculin, 4.709 sunt din categoria de vârstă 0 - 17 ani, 1.985: 18 - 24 de ani, 17.625: 25 - 65 de ani, 4.633 peste 65 de ani.
Ziua Naţională a României este marcată an de an prin evenimente patriotice, în special prin parade militare - cele mai celebre fiind cea de la București de la Arcul de Triumf și cea de la Alba Iulia. Totodată peste tot în țară au loc parade militare mai mici sau ceremonii de depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele eroilor.
În catedralele, bisericile și mănăstirile din țară este oficializată slujba specifică” Te Deum”, prin care sunt pomeniți eroii neamului românesc care au luptat pentru Marea Unire de la 1918.
De obicei, în școli și grădinițe sunt organizate serbări, iar copii îmbracă portul popular. Drapelul naţional este arborat în toate instituţiile de stat din ţară, dar și în casele românilor patrioți. Mulți au ajuns în ultimii ani să-și monteze simbolic un mic tricolor și pe mașină.
Pe lângă acestea, Ziua Națională a României este marcată și ca o sărbătoare culinară care vine ca o deschidere a perioadei de Sărbători de Iarnă. Astfel, mulți români sărbătoresc pe 1 Decembrie cu un pahar cu vin, normal sau fieri, cu țuică fiartă, cu tradiționalii mici sau cu fasole cu ciolan.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
