„Era conștient, vorbea cu noi, ne cerea apă și ne spunea să nu-l lăsăm acolo”, au povestit salvatorii. A strigat „Aiutatemi, vi prego! Sono qui! Non lasciatemi!” („Ajutați-mă, vă rog! Sunt aici! Nu mă lăsați!”). Ore în șir, glasul său răsuna printre pietrele și grinzile prăbușite, în timp ce echipele de intervenție încercau să-l protejeze de un nou colaps cu improvizații din lemn și balustrade prăbușite de pe terasă.

Protejat de o structură fragilă, construită de pompieri în grabă pentru a-l apăra de eventualele prăbușiri suplimentare, Stroici a rămas prins de la gât în jos, acoperit de moloz, cu doar capul și o parte a umărului libere. Întreaga zi de luni, din jurul orei 11:20 și până după ora 22:00, a rezistat sub ruine, în frig, praf și durere.

Pompierii, sprijiniți de echipele medicale și de unitățile specializate SAF și USAR, au lucrat fără încetare. Au folosit drone, aparate de detecție și chiar un sistem imens de aspirare a dărâmăturilor, într-o cursă contracronometru, în condițiile în care pereții structurii puteau oricând să se prăbușească din nou.

Medicul care a ajuns la el și i-a alinat suferința 

La un moment dat, un medic al echipei 118 a reușit să ajungă până la el și i-a administrat o injecție cu un calmant, pentru a-i atenua suferința. I-a pus și o mască de oxigen pe față, dar Octav Stroici era deja într-o stare gravă.

După 11 ore, muncitorul român a fost în cele din urmă scos dintre ruine, însă trupul său ceda treptat. A fost transportat de urgență la spitalul Umberto I, unde a ajuns la ora 23:05, în stop cardio-respirator. Medicii au continuat manevrele de resuscitare timp de aproape o oră, fără succes. „În ciuda tuturor eforturilor depuse, activitatea cardiacă spontană nu a mai putut fi reluată”, a transmis spitalul într-un comunicat. Moartea sa a fost declarată la ora 00:20.

Soția sa, Mariana, și fiica venită din Lecce au asistat neputincioase la întreaga operațiune de salvare, aflate afară, în fața turnului. Au fost sprijinite de reprezentanții ambasadei României la Roma, de primarul capitalei italiene, Roberto Gualtieri, și de serviciile sociale.

Octav Stroici lucra de mulți ani ca muncitor specializat în construcții. Era respectat de colegii săi, care au rămas până târziu, cu hainele acoperite de praf, privind în tăcere spre dărâmături. Unul dintre ei a spus cu voce stinsă: „E unul dintre ai noștri… Totul s-a prăbușit dintr-odată și nu l-am mai văzut.”

Dacă vrei să fii notificat gratuit, pe Whats App, atunci când apare o știre nouă poți intra în grupul nostru, al cititorilor StiriDiaspora.ro dând click AICI . Peste 2000 de cititori sunt deja abonați. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News