Liderii UE de la Bruxelles sunt așteptați să semneze recomandarea de săptămâna trecută a Comisiei Europene, anunță Reuters.
După mai multe zile de discuții interne ale UE, nu a apărut nicio opoziție în rândul celor 27 de state membre, au declarat trei diplomați pentru Reuters.
"Lucrăm pentru punctul în care îi spunem (președintelui rus Vladimir) Putin că Ucraina aparține Europei, că vom apăra și noi valorile pe care le apără Ucraina", a declarat ministrul luxemburghez al afacerilor externe, Jean Asselborn, în fața reporterilor, înainte de o reuniune cu alți miniștri europeni.
De asemenea, este aproape sigur că Republica Moldova va primi statutul de candidat, au declarat diplomații, deși Georgia trebuie să îndeplinească anumite condiții, și anume să depășească blocajul politic din țară.
Un oficial prezidențial francez, a cărui țară conduce UE până la sfârșitul lunii iunie, a declarat reporterilor în cadrul unui briefing că este încrezător că niciunul dintre cei 27 nu va bloca statutul de candidat pentru Ucraina și Moldova.
"În acest moment nu pot spune că toți cei 27 sunt de acord, dar există speranța rezonabilă de a obține rapid un acord privind Ucraina și Moldova la Consiliul UE."
Ministrul francez pentru Europa, Clement Beaune, a spus, după o reuniune ministerială la Bruxelles, că există un "consens total" între cei 27, dar că nu va fi de competența șefilor de stat să îl confirme.
În ciuda unor reticențe în rândul țărilor din nordul UE, care consideră că preluarea Ucrainei, care suferă de o corupție endemică, este nerealistă, ministrul danez de externe a declarat că salută acordarea statutului de candidatură.
"Este foarte bine și este un lucru pe care Danemarca îl susține din toată inima; vrem să ajutăm Ucraina să își îndeplinească visul european", a declarat Jeppe Kofod reporterilor din Luxemburg.
În timp ce candidatura va marca o schimbare strategică spre est a UE în fața războiului purtat de Rusia în Ucraina, Kievul va avea probabil nevoie de ani de zile pentru a deveni membru al blocului, dacă va deveni vreodată.
Ucraina are deja un pact de liber schimb cu UE, dar a depus cererea de aderare la câteva zile după invazia Rusiei. Moscova afirmă că "operațiunea sa militară specială" a fost parțial necesară din cauza intruziunii occidentale în ceea ce ea caracterizează drept sfera sa de influență geografică de drept.
Până în prezent, Putin a minimalizat problema aderării Ucrainei la UE.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marţi desfăşurarea unor noi sisteme de rachete, respectiv rachetele intercontinentale Sarmat şi cele antiaeriene S-500, şi a promis consolidarea armatei cu noi sisteme de armament, declarându-se totodată ''mândru'' de acţiunea soldaţilor ruşi în Ucraina, relatează agenţiile DPA şi AFP.
''Suntem mândri că în cursul operaţiunii militare speciale combatanţii noştri acţionează cu curaj, profesionalism, ca adevăraţi eroi'', a spus preşedintele rus, folosind expresia autorizată în Rusia pentru a descrie agresiunea acesteia contra Ucrainei.
El a vorbit în faţa unor tineri absolvenţi ai academiilor militare ruse şi ofiţerilor superiori din armată.
Făcând referire la sancţiunile occidentale împotriva Rusiei, Putin a susţinut că ''ele vor fi, este sigur, surmontate''.
Iar ''în faţa noilor ameninţări şi riscuri, ne vom dezvolta şi consolida în continuare forţele armate'', a promis el, confirmând că anul acesta va intra în dotarea armatei ruse cea mai recentă rachetă intercontinentală concepută de Rusia, racheta Sarmat, care poate fi echipată cu mai mult de 10 focoase nucleare.
''În plus faţă de armele deja testate pe câmpul de luptă, au sosit primele sisteme antiaeriene S-500, care nu au egal nicăieri în lume'', a mai spus liderul de la Kremlin. Acesta este cel mai modern sistem antiaerian al Rusiei. Rachetele S-500 au o rază de acţiune de până la 600 de kilometri şi, conform armatei ruse, poate doborî inclusiv sateliţi şi arme hipersonice.
Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei, susţinând că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News