Flaviu Predescu, scriitor și realizator de emisiuni în cadrul DC Media Group, a vorbit, în cadrul ediției de vineri, 12 iulie, a emisiunii Tradiții românești în diaspora, despre tradiții mai puțin obișnuite. El a adus în emisiune ca material ajutător volumul "Mică enciclopedie de tradiții românești", de Ion Ghinoiu.

În tradiția populară românească, Moșii de Vară și Moșii de Iarnă sunt două sărbători esențiale dedicate comemorării morților, moșilor și strămoșilor. Aceste zile speciale sunt marcate de practici rituale complexe, menite să îmbuneze sufletele celor trecuți în neființă și să asigure bunăstarea celor vii.

Moșii de Vară 

Ziua de sâmbătă dinaintea Rusaliilor, cunoscută sub denumirea de Moșii de Vară, este dedicată comemorării morților. Denumirile zonale ale Moșilor de Vară subliniază importanța zilei: Moșii cei Mari, sau locul acesteia în calendarul popular: Moșii Duminicii Mari sau Moșii Rusaliilor.

„Se credea că în această zi sufletele morților, după ce au părăsit mormintele de Joi Mari, și s-au plimbat nestingherite printre cei vii se întorc supărate la locașurile lor subpământene. Pentru a fi îmbunate, li se dădea de pomană vase din lemn sau din lut cumpărate de la târgurile moșilor în care se punea vin, apă, lapte, mâncare gătită, pâine, flori și lumânări aprinse. Pomenile se făceau după un ritual respectat cu strictețe, pronunțarea unor formule consacrate, împărțirea mâncării și băuturilor cu vase cu tot, înainte ca membrii familiilor să guste din acestea.

La moșii de vară se primeau și se împărțeau atât de multe vase, încât gospodinele nu mai aveau nevoie să procure pentru uz propriu altele noi. În această zi se efectuau și alte practici dedicate morților: curățarea și udarea mormintelor, bocirea morților. Oamenii erau convinși că de modul cum se împlinea ritualul cerut de tradiție și de abundența ofrandelor date sub formă de pomană depindeau împăcarea și întoarcerea morților în lumea lor subpământeană, în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia si Banatul de Est.”, spune Flaviu Predescu, citind din volumul "Mică enciclopedie de tradiții românești", de Ion Ghinoiu.

Moșii de Iarnă

Moșii de Iarnă se desfășoară în sâmbăta care precede lăsata secului de carne, fiind, de asemenea, dedicați morților.

„La moșii de iarnă, femeile împart abundent pomeni pentru morți, alimente, plăcinte, produse lactate, piftii și uneori vase cu mâncare gătită sau cu apă. Moșii de Simedru sunt reprezentați de ofrande date în sâmbăta de dinaintea zilei de Simedru numiți și Moșii de toamnă sau Moșii cei Mari. În această zi se împărțeau grâu fiert, colaci, lapte, unt, brânză și se invocau spiritele moșilor să aducă sănătate, belșug și spor în casă. Se zicea: „Voi Moși strămoși să îmi fiți toți voioși. Să îmi dați spor în casă și multe pe masă, cu mult ajutor în câmpul cu flori.”

Mai sunt Moșii de Sfântul Ilie ei reprezintă ofrande date pentru morți, fructe covrigi, mâncare, toate însoțite de lumânări aprinse, în ajunul zilei de Sfântul Ilie. Se credea că în această zi sufletele morților, în special ale copiilor, s-ar întoarce acasă pentru a fi ospătate de cei vii. Familiile care aveau de pomenit copii morți chemau acasă în grădină fetițe și băieței unde se scutura un măr pentru ei din care nu s-au mâncat fructe în acel an. Se curățau mormintele din cimitir și se împărțeau vase din lut pline cu mâncare sau apă.”, explică Flaviu Predescu, citind din volumul amintit.

Dacă vrei să urmărești și alte tradiții și obiceiuri explicate, nu rata emisiunea de mai jos:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News