Legea bugetului propusă de guvernul Meloni a ajuns în Parlament, unde mai poate fi modificată cu un alt maxi amendament al executivului pentru a repara unele dintre cele mai controversate aspecte. În acest moment, însă, în text există mai multe taxe, noi sau majorate, care din 2024 se vor răsfrânge asupra familiilor italiene: de la TVA majorată la produsele pentru copii, de la accizele la tutun la taxa pe plastic și taxa pe zahăr. Ca să nu mai vorbim de reducerile, în special la pensiile angajaților publici și de reevaluarea alocațiilor pentru toți, care vor avea în orice caz un efect negativ asupra buzunarelor cetățenilor, scrie publicația Fanpage.it.
Iată lista taxelor ascunse prevăzute în legea bugetului pe 2024.
Unul dintre cele mai discutate puncte a fost TVA-ul la scutece și alte produse pentru bebeluși, precum și la tampoane igienice. În 2022, taxa pe aceste produse era de 22%, apoi guvernul Meloni o scăzuse la 5% pentru acest an, așa cum promisese în programul său electoral. În 2024, taxele pe aceste produse vor crește din nou. La toate alimentele pentru copii, la scutece și chiar la prosoapele igienice, taxa se va dubla de la 5% la 10%.
Apoi, există o serie de taxe care vor cântări în domeniul locuințelor. Aici vor sări o serie de bonusuri nerambursabile sau reduse, dar vor fi majorate și unele taxe. În primul rând, va exista o creștere a impozitului forfetar, de la 21% la 26%, pentru o anumită categorie de proprietari. În special, pentru cei care închiriază mai multe apartamente în același an, aplicând contracte scurte, adică de mai puțin de o lună. Scopul măsurii este de a penaliza modelul Airbanb de închiriere în scop turistic, de exemplu, și de a stimula în același timp închirierile mai lungi pentru studenți și familii care locuiesc în afara orașului.
Tot în domeniul construcțiilor, cei care vând o casă renovată cu Superbonus 110% vor trebui să plătească un impozit mai mare. Impozitul pe câștigul de capital va fi de 26%, dacă vânzarea are loc în termen de zece ani de la finalizarea lucrărilor (deși, începând cu al șaselea an, jumătate din costurile de renovare pot fi deduse din calculul câștigului de capital; adică, o parte din ceea ce ați cheltuit pentru lucrările la casă poate fi scăzută din impozitul de plătit). Vor exista câteva excepții: nu se va aplica dacă locuința a fost locuința principală a persoanei care o vinde în cea mai mare parte a ultimilor zece ani, nici în cazul proprietăților moștenite, nici în cazul vânzării de către o companie.
În fine, în lege au fost strecurate două ajustări aparent minore prin care care va crește totuși impozitul pe casă. Reținerea la sursă a impozitului plătit pe sistemul ‘bonifici parlanti', adică cele plătite pentru cheltuieli care sunt apoi recuperate prin prime de construcție, va crește de la 8% la 11%.
În fine, pentru cei care au una sau mai multe proprietăți în străinătate - cu excepția cazului în care acestea reprezintă locuința principală - impozitul special va crește: de la 0,76% la 1,06%.
O creștere de taxe destul de previzibilă este cea privind țigările și tutunul. Accizele vor crește din nou față de ultimele majorări, cele stabilite în legea bugetului cu un an în urmă.
Regula este că taxa va crește în partea sa fixă cu puțin peste un euro la mia de țigări în 2024 și 2025. Acest lucru, împreună cu celelalte măsuri, ar putea duce la creșteri de aproximativ zece cenți pe pachet. Creșterile vor afecta, de asemenea, tutunul tăiat (aproximativ douăzeci de cenți pe pachet), tutunul de inhalat și substanțele lichide pentru țigări electronice.
Cu toate acestea, nu este automat că o creștere a accizelor va duce la prețuri mai mari pentru fumători. Companiile vor decide cum să gestioneze prețurile produselor lor.
Din 2024, toate companiile vor trebui să încheie polițe de asigurare împotriva dezastrelor naturale, respectiv cutremure, inundații, alunecări de teren și inundații. Logica, după cum a explicat ministrul protecției civile Musumeci, este că după un dezastru "este corect ca statul să intervină, dar împreună cu sectorul privat".
În acest caz, așadar, nu este vorba de o taxă în sensul strict al cuvântului, ci de o nouă cheltuială pe care va fi obligatoriu să o suporte. Cei care nu fac acest lucru ar putea primi mai puține "contribuții, subvenții sau facilități", inclusiv cele oferite în caz de dezastre naturale. Toate companiile de asigurări vor fi obligate să ofere această poliță în anumite condiții, în caz contrar vor trebui să plătească o amendă de până la 1 milion de euro.
Taxa pe zahăr și taxa pe plastic există din 2019, dar nu au intrat niciodată în vigoare. În fiecare an, ele au fost amânate în mod regulat de diferitele guverne. Dacă ar intra în vigoare, scopul lor ar fi de a crește prețurile produselor din plastic de unică folosință și ale băuturilor răcoritoare zaharoase, astfel încât să limiteze utilizarea și consumul acestora.
Partidele din guvernul Meloni s-au opus întotdeauna celor două reglementări, dar legea bugetului le suspendă doar până în iunie 2024. Executivul ar putea interveni mai târziu cu un nou decret, dar deocamdată este prevăzut ca taxele să intre în vigoare la 1 iulie 2024.
Noutățile privind taxa turistică nu privesc anul 2024, ci 2025, anul jubileului de la Roma. În acel an, municipiile capitale de provincie, dar și uniunile de municipii și acele municipii care sunt incluse în listele regionale ale stațiunilor turistice sau ale orașelor de artă vor putea să majoreze taxa turistică. Aceasta va putea crește, pentru cei cazați în hoteluri și alte structuri de cazare de pe teritoriul lor, până la doi euro pe noapte de cazare.
În fine, există o normă care privește o categorie specială: transfrontalierii cu Elveția vor trebui să plătească o coplată de coparticipare la Serviciul Național de Sănătate, dar aceasta nu va fi o taxă fixă, ci calculată în funcție de venit, la fel ca un impozit. Este vorba de cei care lucrează și locuiesc în Elveția, dar folosesc SSN-ul italian, precum și de toți cei care locuiesc la mai puțin de 20 de kilometri de graniță.
Regiunile afectate de această măsură sunt Valle d'Aosta, Piemont, provincia autonomă Bolzano, dar mai ales Lombardia, care are cel mai mare număr de lucrători transfrontalieri. Suma care va fi plătită va fi decisă în fiecare an de către regiune, dar în orice caz trebuie să fie cuprinsă între 3% și 6% din salariul net primit în Elveția. Aceste sume vor fi folosite pentru plata prestațiilor personalului medical și sanitar din zonele de frontieră, mai scrie sursa citată.
------------------------------------------------
Dacă doriți să fiți notificați direct pe WhatsApp, atunci când apare o nouă știre de interes EXCLUSIV pentru românii din ITALIA, puteți intra pe grupurile de WhatsApp al cititorilor fideli StiriDiaspora accesând următoarele linkuri:
-> https://chat.whatsapp.com/DIfmKOQTNNO5InDDSWwifG
-> https://chat.whatsapp.com/JCB7XM4tEl08V1iMcc9g8N
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News