Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt în forma dematerializată.

În luna iulie, persoanele fizice au investit 1,49 miliarde lei în titluri de stat Tezaur.

Titlurile de stat pot fi cumpărate online între 8 şi 26 august 2022 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operaţiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat Tezaur, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Între 8 şi 29 august 2022 acestea pot fi cumpărate de la unităţile Trezoreriei Statului iar în perioada 8 - 26 august 2022 în mediul urban şi 8 - 25 august 2022 în mediul rural, prin subunităţile poştale ale C.N. Poşta Română S.A.

Conform MF, dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

MF menţionează că sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obţinute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile. Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice. 

Cu cât se împrumută statul de la bănci

Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat, săptămâna trecută, de pe piaţa internă, suma de 567,5 milioane de lei, pe o perioadă de 64 de luni, cu o dobândă record de 9,23 la sută pe an. 

Economistul Mircea Coșea spune că România riscă să aibă mari probleme, mai ales că țara noastră nu se află în sistemul privilegiat al zonei euro, acolo unde ar putea beneficia de ajutor din partea Băncii Centrale Europene. 

"Noi suntem pe primul loc din punct de vedere al nivelului dobânzilor mari pe care le plătim şi al datoriilor rostogolite. Sigur că există. Analiştii spun, unii analişti, "Domnule, nu fiţi aşa de speriaţi că uite, există ţări cum este Italia, cum este Grecia, care au datorie publică mai mare decât a voastră. De ce vă speriaţi?" Păi ştiţi de ce mă sperii eu? Poate alţii nu, dar eu mă sperii. Pentru că noi nu suntem în situaţia acelor două ţări sau câte or mai fi pentru că nouă ne lipseşte un atribut absolut esenţial şi anume, nu facem parte din sistemul euro. Atunci când faci parte din sistemul euro şi când eşti în dificultate, Banca Europeană te ajută, aşa cum a ajutat Grecia acum 10-11 ani. Te ajută, pentru că nu trebuie să lase sistemul euro să cadă, prin ruperea unei verigi," a spus economistul Mircea Coșea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News