Studiul arată că Partidul SOS România ar primi 8,1% din voturi, în timp ce UDMR ar obține 3,7%, REPER 2,5%, iar PNCR (Partidul Național Conservator Român) 2,3%. Alte partide, precum PER, ar obține 2,1%, PMP ar atrage doar 1,4%, iar Forța Dreptei s-ar situa la 0,6%. De asemenea, 1,3% dintre cei chestionați ar vota pentru un candidat independent, în timp ce 0,5% ar alege un alt partid.

În ceea ce privește prezența la urne, 68% dintre respondenți au declarat că sunt siguri că vor vota, în timp ce 10,5% au afirmat că nu vor participa. "Procentul de 68% care declară că se vor prezenta în mod sigur la vot, corelat cu cei care au o opțiune concretă, adică aleg un candidat din listă în turul întâi al alegerilor prezidențiale, determină o estimare de prezență în turul I al alegerilor prezidențiale de 59,2%", subliniază cercetarea.

Pentru cei care și-au exprimat preferințele politice, indiferent dacă vor merge sigur la vot, 30,2% ar alege PSD, 21,4% AUR, 13,2% PNL, 12,7% USR, iar 8,1% ar susține SOS România. UDMR ar atrage 3,7% din voturi, REPER 2,5%, PNCR 2,3%, iar PER 2,1%. PMP ar obține 1,4%, iar Forța Dreptei 0,6%. Aproximativ 1,3% dintre cei intervievați ar vota un independent, iar 0,5% ar opta pentru alt partid.

În cazul celor care se declară siguri că vor vota, 31,4% ar susține PSD, în timp ce AUR ar primi 19,7%. PNL ar obține 12,7%, iar USR 13%. SOS România ar înregistra 7,5%, iar UDMR 4,5%. Partidele REPER și PNCR ar avea 3,2% și respectiv 2,3%, în timp ce PMP și Forța Dreptei s-ar situa la 1,5% și 0,7%.

Românii tot mai nemulțumiți de partidele aflate la putere

Sondajul evidențiază și o diviziune între orientările politice. Astfel, 31,8% dintre români ar vota pentru partide cu un profil radical-populist-suveranist (AUR, SOS România, PNCR), în timp ce 30,4% ar opta pentru partide de dreapta (PNL, USR, REPER, Forța Dreptei, PMP). PSD, cu profil de stânga, ar atrage 30,2% din voturi, iar 7,6% ar opta pentru UDMR, PER sau candidați independenți.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a declarat că "intenția de vot a românilor pentru alegerile parlamentare ar putea produce un veritabil cutremur politic în condițiile în care partidele cu profil radical, populist, suveranist (AUR, SOS România, PNCR) obțin un scor cumulat de peste 30%, triplu comparativ cu rezultatele alegerilor de acum patru ani".

"Modul în care voci din acest curent rezonează cu narativele subversive ale Rusiei ostile spațiului euroatlantic de libertate, securitate și dezvoltare ar putea crea dificultăți sistemice României în cazul unei reprezentări parlamentare hipertrofiate. Mai mult, rezultatele alegerilor prezidențiale din primul tur organizat cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare va influența masiv mobilizarea votanților fideli ai partidelor politice care vor avea candidați calificați în turul II. În acest context, intenția de vot pentru partidele radicale, populiste, suveraniste ar putea crește pe fondul calificării în finala prezidențială a principalului său candidat. Dincolo de estimările actuale, rezultatele finale ale alegerilor parlamentare sunt marcate de incertitudini cauzate de calendarul electoral și de problemele legate de prezența la urne pe 1 decembrie", a mai spus acesta, conform Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News