România pierde 25 de miliarde de euro prin faptul că i-a fost blocată intrarea în Spațiul Schengen, susține ministrul de Interne, Lucian Bode.

Întrebat de jurnalişti, la Parlament, câţi bani au fost investiţi pentru asigurarea frontierelor externe la standardele Schengen, Bode a răspuns: "Exista o evaluare la un moment dat, costurile doar pentru Ministerul Afacerilor Interne depăşeau un miliard de euro - parţial din bugetul României, parţial din fonduri europene. Vorbim de capabilităţile de la frontieră, tehnică modernă, dotările, pregătirea a peste 60.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne în cele două centre de pregătire Schengen de la Buzău şi de la Ploieşti. Dincolo de acest efort financiar, pierderile înregistrate de România în cei 11 ani de când îndeplineşte toate condiţiile şi nu beneficiază şi de drepturile aferente sunt incomensurabile. Am văzut o analiză a unei dintre companiile din Big Four - calculul era undeva la 200 de milioane de lei pierderi pe lună. Faceţi un calcul şi depăşim 25 de miliarde de euro pierderi înregistrate de România prin neaderarea la acest spaţiu comun".

Lucian Bode a fost prezent, joi, la reuniunea tuturor şefilor structurilor de Jandarmerie din Europa, aceasta fiind ultima activitate a Jandarmeriei Române ca deţinătoare a Preşedinţiei Comitetului Interministerial de Nivel Înalt (CIMIN) al Forţei de Jandarmerie Europene. A fost predată Preşedinţia către Italia, în cadrul unei ceremonii solemne, şi a fost semnat şi un Memorandum cu Inspectoratul General de Carabinieri din Republica Moldova, prin care toate forţele de Jandarmerie europene îţi asumă rolul de a oferi sprijin în formarea şi perfecţionarea carabinierilor moldoveni. 

Ce face Ministerul de Interne, după refuzul Austriei

"Ce fac eu şi ce face Ministerul Afacerilor Interne? Vom face tot ceea ce am făcut şi până acum. De 11 ani asigurăm frontiera externă Schengen, de 11 ani investim în resurse umane, investim în capabilităţi, investim în tehnologii moderne. Vă asigur pe dumneavoastră şi asigur pe români şi pe toţi partenerii europeni care au crezut şi cred în noi că România, prin Ministerul Afacerilor Interne, se va achita de toate obligaţiile pe care şi le-a asumat în calitate de ţară pretendentă la a fi membră în această familie. Aşadar, protecţia frontierelor externe, vorbim despre peste 2.000 de km, mai exact 2.070 de km de frontieră externă a Uniunii Europene, este şi va fi asigurată la cele mai înalte standarde de către structurile Ministerului Afacerilor Interne şi nu numai. Tot ce înseamnă Sistemul Informatic Schengen, colaborare poliţienească, protecţia datelor, toate aceste obiective rămân prioritare pentru noi, astfel încât atunci când se va pune problema să avem un proiect de decizie într-un viitor Consiliu JAI, România să îndeplinească toate condiţionalităţile", a declarat Bode, potrivit Agerpres.

Ce este Spațiul Schengen și ce se schimbă pentru membrii

Spațiul Schengen reprezintă o zonă de libertate de mișcare, unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate și a fost creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare.

Aderarea unei țări la spațiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne dintre statele membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migrație, azil, precum și măsuri referitoare la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală.

Ridicarea controalelor la frontierele interne se aplică numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens și după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii condițiilor necesare aplicării tuturor elementelor de acquis Schengen.

Ulterior acestei decizii, trecerea frontierei interne Schengen se poate realiza fără restricții, putând fi asemănată cu o călătorie în interiorul țării. Cu toate acestea, dreptul statelor membre de a impune necesitatea deținerii unui document de identitate valabil nu este afectat.

De asemenea, din motive de ordine publică sau securitate națională, controalele la frontierele interne Schengen pot fi reintroduse pentru o perioadă limitată de timp, cu notificarea prealabilă a Comisiei Europene și a celorlalte state membre Schengen, informează site-ul oficial al Poliției de Frontieră.

Având în vedere că eliminarea controalelor la frontiere poate conduce la creșterea pericolelor pentru securitatea internă a țărilor implicate, una din măsurile compensatorii pentru protecția propriilor cetățeni este cooperarea polițienească transfrontalieră, între toate statele contractante. Această cooperare este facilitată în special prin înființarea serviciilor comune ale poliției, vămii și poliției de frontieră (în cadrul centrelor, birourilor, punctelor comune de contact) și prin utilizarea S.I.S.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News