Cancelarul austriac Karl Nehammer l-a primit, joi, la Viena, pe premierul olandez Mark Rutte, pentru a vorbi despre problema migrției Întâlnirea vine în contextul în care miniştrii lor de Interne se întâlneau la Stockholm cu ceilalţi colegi din UE pentru a dezbate aceeași temă, invocată și în cazul refuzului aderării României și Bulgariei la Schengen.
Amintim că atât premierul olandez, cât și cel austriac s-au opus în decembrie aderării României şi Bulgariei la Schengen şi par să fie în continuare pe aceeaşi lungime de undă. „Suntem uniţi în obiecţia noastră faţă de extinderea Schengen în acest moment”, a anunţat cancelarul austriac, citează de Krone.
România nu a întârziat să reacționeze la mesajul informal transmis de cei doi. Prim-vicepreședintele PNL, europarlamentarul Rareș Bogdan, a declarat că PNL va cere sancționearea pemierului austriac în PPE.
„Ministrul de Interne se îndreaptă spre Turcia și apoi spre întâlnirea de la JAI-ul pregătitor. Ministrul de Externe a pornit deja un tăvălug al întâlnirilor cu diverse state pentru reconfirmarea sprijinului pentru România. Nu trebuie uitat că din 27 de state, 25 au sprijinit România. Deci nu putem vorbi de un curent împotriva României. Din punct de vedere tehnic s-a recunoscut extrem de clar, doar domnul Nehammer nu a recunoscut, până și Frontexul l-a contrazis, că datele pe care le-a prezentat nu au nicio legătură cu realitatea (...)“, a declarat Rareș Bogdan la Antena 3 CNN.
Nehammer a reiterat cererea de sprijin financiar din partea UE pentru Bulgaria şi Grecia pentru protecţia frontierelor externe ale UE. Ylva Johansson, comisarul european pentru Afaceri Interne, a respins solicitarea cancelarului austriac de a finanța construirea unui gard la frontiera dintre Bulgaria și Turcia.
„România nu are probleme nici de instabilitate politică, nici de securizare a granițelor. Granița de sud a Bulgariei rămâne o problemă. Cancelarul Neammer forțează și de fapt încercă să își rezolve problema migrației și a finanțărilor pe grant, nu doar garduri, ziduri, ci inclusiv sprijinirea migranților în țara sa, forțând uniunea Europeana, Franța și Germania spre alocația de sume suplimentare, Comisia Europeană.
Ce este dureros este că România a avut 3,2 milioane de refugiați din Ucraina și nu a spus nici pâs și a acționat de la simplu cetățean la lider politic în cel mai admirabil mod cu putință.
În întâlnirea pe care am avut-o înainte cu o zi de consiliul JAI, dl. Nehammer se plângea în fața grupului EPP despre faptul că prin Austria ua trecut 280.000 de refugiați și au rămas în jur de 40.000 de migranți. La noi au rămas în jur de 150.000 din Ucraina, iar România nu a considerat asta ca un efort extraordinar“, a mai spus Rareș Bogdan.
„Problema Schengen este una dintre prioritățile românilor. A devenit un subiect foarte important, iar românii, chiar și ce care nu dețin pașaport și care nu au de gând să părăsească România în următorii doi ani, consideră o nedreptate uriașă faptul că România nu a fost acceptată în Schengen“, conchide Rareș Bogdan.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News