Zgomotul ploii este de nesuportat pentru Jose Manuel Gonzalez. La 58 de ani, bărbatul retrăiește noapte de noapte infernul din toamna trecută, când a rămas agățat șase ore de un semafor, în timp ce apele au măturat totul în calea lor, luându-i fratele.

„Chiar și doar o picătură de ploaie e ca o alarmă în capul meu, o lumină intermitentă care îmi spune că urmează ceva rău”, mărturisește el, conform agenției Agerpres, care citează Reuters. 

Priveliștea fiicei sale, prinsă de copertina unui magazin, și imaginea fratelui care s-a dus în valuri încercând să salveze o femeie, nu-l părăsesc nici acum. Mama sa, rămasă fără fiu, trăiește la rândul ei într-o continuă suferință. Medicii i-au diagnosticat lui Gonzalez o tulburare de stres post-traumatic (PTSD), pentru care urmează tratament cu tranchilizante.

Trauma nevăzută a dezastrelor naturale

Inundațiile din Valencia au fost printre cele mai grave catastrofe din istoria recentă a Spaniei. Potrivit experților citați de Reuters, astfel de fenomene extreme, accentuate de schimbările climatice, lasă urme adânci nu doar în comunități, ci și în sufletul oamenilor. Organizația Națiunilor Unite avertizează că dezastrele naturale afectează tot mai multe persoane, iar efectele psihologice sunt adesea ignorate în fața celor materiale.

Un studiu publicat în revista Disaster Medicine and Public Health Preparedness arată că aproape una din cinci persoane suferă de tulburare de stres post-traumatic după ce a fost expusă unor inundații.

În septembrie 2024, ploile torențiale au transformat regiunea Valencia într-o zonă de dezastru. Zeci de localități au fost complet inundate, drumuri distruse, iar casele, acoperite de noroi și resturi. Peste 220 de oameni și-au pierdut viața, iar alți sute au fost răniți sau au rămas fără locuințe.

După tragedie, guvernul spaniol a creat o Unitate Specială de Urgență pentru Sănătate Mintală (USME), menită să ofere sprijin psihologic victimelor. Mii de oameni din cele mai afectate localități au primit tratament sau consiliere. Potrivit unui sondaj al autorităților regionale, aproape 28% dintre adulții afectați suferă de PTSD.

„Avem oameni care nu vor să facă baie, să meargă la mare sau să fie în apropierea apei. Există multă acvafobie”, explică psihologul Julieta Mondo de la USME. Ea spune că terapia implică expunerea treptată la factorii care declanșează frica și explicarea faptului că reacțiile pacienților sunt firești.

Femeile, mai vulnerabile în fața suferinței

Specialiștii observă că femeile sunt, în general, mai afectate de traumele post-inundații, din cauza rolurilor multiple pe care le îndeplinesc în familie. „Sunt principalele îngrijitoare, trebuie să aibă grijă de copii și de gospodărie, dar în același timp se confruntă cu propriile emoții și frici, mai ales când începe din nou să plouă”, spune Mondo.

Arantxa Ferrer, din La Torre, o suburbie a Valenciei, își amintește noaptea când apele i-au pătruns în apartamentul de la parter. „Am scăpat urcând pe terasa unui vecin. În jurul meu oamenii strigau, plângeau, și nu puteam face nimic. Când închideam ochii, auzeam doar apa și țipetele”, povestește ea. Pe strada ei au murit unsprezece oameni.

Odată cu sfârșitul verii, sezonul ploios a revenit în regiune. Autoritățile au emis deja mai multe alerte roșii pentru posibile ploi torențiale și inundații, însă, deocamdată, temerile nu s-au confirmat. Cu toate acestea, pentru locuitorii din Valencia, fiecare avertisment meteorologic este un nou test de rezistență.

„Trauma îi face pe oameni să creadă că ploaia este întotdeauna un pericol”, spun psihologii. Iar pentru mulți dintre supraviețuitori, realitatea e că, deși apele s-au retras de mult, frica nu a plecat niciodată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News