După prăbușirea regimului Assad, viitorul celor peste 1,6 milioane de sirieni care au căutat refugiu în Uniunea Europeană în ultimii ani rămâne extrem de incert. Criza refugiaților sirieni continuă să genereze dezbateri aprinse în Europa, iar multe state membre au optat pentru măsuri drastice, precum înghețarea deciziilor de azil și accelerarea returnărilor voluntare. Într-un efort de a stimula plecările, guvernele din Austria, Danemarca și alte țări au început să ofere sprijin financiar refugiaților care acceptă să se întoarcă în Siria.

Austria a anunțat miercuri că va plăti fiecărui sirian dispus să părăsească țara o sumă de până la 1.000 de euro pentru un „nou început” în Siria. Ministrul de Interne Gerhard Karner (ÖVP) a declarat că guvernul va organiza inclusiv zboruri pentru repatriere, în încercarea de a reduce numărul celor care solicită azil. De asemenea, autoritățile austriece au decis să înghețe toate cererile de azil siriene, care se ridică în prezent la aproape 15.000, și să suspende reîntregirea familială.

Danemarca oferă cea mai generoasă compensație financiară

Danemarca a adoptat măsuri similare, dar cu stimulente financiare semnificativ mai mari. Fiecare adult care acceptă să se întoarcă în Siria va primi 200.000 de coroane daneze (aproximativ 27.000 de euro), iar pentru fiecare copil, se vor aloca 50.000 de coroane (aproximativ 6.700 de euro). Ministrul danez al integrării, Kaare Dybvad Bek, a precizat că aceste măsuri au deja un precedent: din 2019, aproximativ 600 de sirieni cu reședință legală au părăsit voluntar Danemarca și au beneficiat de sprijin financiar conform legii repatrierii.

„Sper că, având în vedere noile evoluții din Siria, și mai mulți oameni vor profita de această ofertă,” a declarat oficialul danez. Premierul social-democrat Mette Frederiksen, cunoscută pentru poziția sa fermă în materie de imigrație, a reiterat importanța întoarcerii sirienilor pentru reconstrucția țării lor.

Germania adoptă o abordare mai moderată

În Germania, cancelarul Olaf Scholz a adoptat o poziție diferită și a precizat că sirienii bine integrați, care vorbesc limba germană și au un loc de muncă stabil, nu vor fi obligați să părăsească țara. Germania, una dintre principalele destinații pentru refugiații sirieni, a primit aproape un milion de persoane din această categorie.

Cu toate acestea, autoritățile germane au suspendat procesarea cererilor de azil pentru aproximativ 47.000 de sirieni. Potrivit unui purtător de cuvânt al Biroului pentru Migrație și Refugiați (BAMF), războiul civil și instabilitatea politică din Siria continuă să joace un rol crucial în deciziile legate de acordarea azilului.

„În situații neclare, precum cea actuală din Siria, BAMF poate decide să scadă prioritatea deciziilor de azil și să le amâne pentru perioade mai favorabile,” a explicat Sonja Kock, purtătorul de cuvânt adjunct al Ministerului de Interne.

Alte țări europene adoptă măsuri similare

Franța, Italia, Belgia, Țările de Jos, Finlanda și Suedia au anunțat suspendarea deciziilor privind cererile de azil siriene. În Belgia, secretarul de stat pentru azil și migrație, Nicole de Moor, a declarat că statutul de refugiat al sirienilor sosiți în ultimii cinci ani va fi reevaluat în funcție de evoluțiile din Siria. Țările de Jos au impus o înghețare de șase luni a procesării cererilor, iar Finlanda și Suedia au adoptat măsuri similare, menționând că situația politică incertă din Siria justifică această decizie.

Excepții notabile: Spania, Portugalia și Slovenia

Spre deosebire de majoritatea statelor europene, Spania și Portugalia au declarat că nu intenționează să suspende procedurile de azil pentru cetățenii sirieni. Portugalia, care găzduiește în prezent 1.243 de refugiați sirieni, a precizat că aceștia nu vor fi trimiși înapoi, iar eforturile guvernului se vor concentra pe integrarea lor.

Slovenia a adoptat o poziție similară, refuzând deocamdată să înghețe cererile de azil. Totuși, datele arată că sirienii reprezintă cel mai mare grup de migranți ilegali din țară, cu peste 14.000 de persoane sosite în primele zece luni ale anului.

Europa de Est 

Bulgaria nu a luat încă o decizie clară privind suspendarea cererilor de azil, dar ministrul de externe interimar, Ivan Kondov, a vorbit despre importanța lansării unui dialog politic incluziv în Siria pentru a asigura o tranziție pașnică. Republica Cehă, pe de altă parte, consideră că întoarcerea refugiaților sirieni poate fi o oportunitate pentru reconstruirea țării lor.

Potrivit Agenției Europene pentru Azil (EUAA), peste 100.000 de cereri de azil ale cetățenilor sirieni sunt în prezent în așteptare în Uniunea Europeană. Războiul civil sirian a forțat jumătate din populația antebelică a țării, de 23 de milioane, să părăsească Siria. În timp ce unele state europene încearcă să încurajeze întoarcerea voluntară, altele continuă să ofere sprijin refugiaților, marcând o divizare semnificativă în abordările politice din Europa.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News