În vederea evitării situaţiei în care românii din diaspora nu au putut vota, pentru prima dată după 1989, noua lege prevede prelungirea duratei de vot la trei zile - vineri, sâmbătă şi duminică - pentru românii din diaspora, vineri votându-se între orele locale 12:00-21:00, iar sâmbătă şi duminică între orele 7:00-21:00.

Totodată, românii din străinătate care se află la rând sau în secţia de votare la ora 21:00, când se închid secţiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59. Prelungirea timpului de vot până la ora 23:59 se aplică şi în secţiile de vot din ţară. 

O altă noutate este dată de introducerea votului prin corespondenţă şi pentru alegerile prezidenţiale, fiind simplificat procesul de vot prin automatizarea listelor suplimentare. Votul prin corespondenţă se aplică însă numai pentru diaspora.

Până la 16 septembrie 2019, alegătorii români din străinătate s-au putut înregistra pe portalul un portal special, pentru a vota prin corespondenţă sau la o secţie de votare.

În privinţa alegătorilor care au optat pentru votul prin corespondenţă, aceştia trebuie să expedieze plicul cu votul exprimat, astfel încât să ajungă la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă din ţară sau din afara ţării, până la cel târziu 7 noiembrie 2019. Dacă plicul nu ajunge la timp pentru a fi validat, alegătorul va fi notificat să se îndrepte spre cea mai apropiată secţie de votare, potrivit site-ului Autorității Electorale Permanente.

STS, gata de alegeri

Prim-adjunctul directorului STS, Ionel-Sorin Bălan, a declarat că alegătorii din străinătate vor avea un timp mult mai mic de aşteptare la secţiile de votare la alegerile prezidenţiale.
El a menţionat că în fiecare secţie de votare există în medie câte şapte tablete în străinătate şi câte opt tablete pentru Europa.

"Au fost distribuite 6.619 tablete în străinătate, ceea ce înseamnă că în fiecare secţie de votare vor exista de la patru până la 11 tablete, este o medie generală de şapte tablete pe secţii de votare pentru toată străinătatea şi o medie de opt tablete pentru Europa", a spus Bălan.

El a precizat că media de tablete pe secţie de votare este de 10 în Franţa şi în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, 9 în Austria, Belgia, Germania, 8 în Republica Moldova şi în Spania, 7 în Italia.

Votarea se poate prelungi în toate cele trei zile

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a declarat, luni, că votarea se poate prelungi în străinătate la alegerile prezidenţiale în toate cele trei zile în care cetăţenii îşi pot exercita dreptul de vot.

„Vorbim despre cazurile prevăzute de Legea 148, în primul rând votarea se poate prelungi în străinătate în toate cele trei zile. Potrivit legii, orice votare se poate prelungi peste ora 21,00, aşa cum avem vineri, sâmbătă, ora 21,00, putem merge până la 23:59 şi duminică 23:59", a spus preşedintele AEP, într-un briefing de presă.

„Condiţia este să fie cetăţeni, preşedintele (secţiei de votare - n.r.) constată că există cetăţeni în afara secţiei de votare care sunt la acel moment la secţia de votare şi atunci stabileşte prelungirea procesului până la 23:59 sau termenul până la care finalizează şi ultimul alegător care se află la uşa secţiei de votare, după care dispune închiderea secţiei de votare şi celelalte operaţiuni care sunt cu uşile închise, ca să spun aşa. Totul depinde de situaţia efectivă din teren, cum se desfăşoară lucrurile", a adăugat acesta.

El a precizat că şi în România votarea se poate prelungi duminică, până la ora 23:59, potrivit legii.

În opinia sa, cel mai important este ca la finalul procesului de votare să nu existe nici măcar un cetăţean care să nu-şi fi exercitat dreptul de a alege.

Istoricul prezenței la vot în diaspora

Participarea românilor din străinătate la alegerile prezidenţiale după 1989 arată o prezenţă mai slabă înainte de 2009 şi un trend de creştere începând cu scrutinul din acest an. De asemenea, se observă că în intervalul 1992-2004 nu există diferenţe mari de participare între turul unu şi turul doi. La scrutinurile din 2009 şi 2014 însă prezenţa diasporei la tururile doi s-a dublat faţă de turul întâi.

La alegerile prezidenţiale din 1992, la turul întâi s-au prezentat 43.882 de alegători la circumscripţia electorală nr. 43 din străinătate, în timp ce la turul al doilea participarea a fost de 46.106. S-au organizat 121 de secţii de votare în străinătate. Prezenţa la urne pe ţară a fost de 76,29% (12.496.430 alegători), în primul tur şi de 73,23 % (12.153.810 cetăţeni) în al doilea tur, potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente (AEP), http://alegeri.roaep.ro.

Prezenţa la vot a românilor din afara graniţelor a crescut la alegerile prezidenţiale din 1996 în raport cu cele din 1992. Astfel, la primul tur participarea a fost de 72.358, în timp ce la turul doi s-a înregistrat o prezenţă de 84,957, la cele 176 de secţii din diaspora. La nivel naţional, s-au prezentat la urne 76,01% (13.088.388 cetăţeni) la primul tur şi 75.90 % (13.078.883 cetăţeni) la al doilea tur, arată sursa citată.

Cea mai mică prezenţă la urne a cetăţenilor români din diaspora s-a înregistrat la alegerile din 2000, când la primul s-au prezentat 33.169 de alegători, iar la turul al doilea, jumătate din câţi au venit în primul tur: 16.331. Au fost organizate 152 de secţii de vot în afara ţării. Participarea pe ţară a fost de 65.31% (11.559.458 alegători) în turul unu şi 57.50 % (10.184.715 alegători) în al doilea tur.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News