România a înregistrat progrese limitate în implementarea recomandărilor din raportul întocmit în luna martie de Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO), organismul anticorupţie al Consiliului Europei (CoE), a transmis vineri această instituţie, odată cu încheierea sesiunii sale plenare desfăşurate la Strasbourg în perioada 18-22 iunie.

GRECO 'remarcă progresele limitate înregistrate în implementarea recomandărilor raportului ad-hoc cu privire la România, adoptat în martie 2018 (...), şi l-a invitat pe şeful delegaţiei României să transmită secretariatului până la 31 decembrie un raport de situaţie scris legat de chestiunile enumerate în raportul ad-hoc sus-menţionat, precum şi un raport de situaţie legat de runda a patra de evaluare aflată în desfăşurare', se arată în comunicarea GRECO.

Noile legi ale justiţiei stârnesc îngrijorare

În raportul ad hoc privind România (Regula 34), adoptat de GRECO la cea de-a 79-a Reuniune Plenară de la Strasbourg din 19-23 Martie 2018, acest organism se declară profund îngrijorat de anumite aspecte ale legii privind statutul judecătorilor şi al procurorilor, ale legii privind organizarea sistemului judiciar şi ale legii privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) adoptate recent de Parlamentul României, ca şi de proiectele de amendamente la legislaţia penală, relevă un comunicat de presă al Consiliului Europei.

GRECO a elaborat acest raport în baza unei decizii luate la sesiunea plenară din decembrie 2017 privind efectuarea unei evaluări urgente extraordinare a reformelor sistemului judiciar din România, ţinând cont de faptul că ele ar putea implica încălcări grave ale standardelor anticorupţie.

Raportul notează că amendamentele la cele trei legi asupra sistemului judiciar adoptate de către Parlament în decembrie 2017 nu conţin unele dintre cele mai controversate propuneri prezentate iniţial în vara anului trecut. Totuşi, GRECO este îngrijorat de potenţialul lor impact, printre care structura personalului din tribunale şi parchete. În pofida importanţei şi a amplorii mari ale acestor reforme, impactul lor nu a fost estimat în mod corespunzător, iar procesul legislativ a fost de asemenea discutabil.

Noua secţie specială pentru procurori, inutilă

''GRECO cere României în special să renunţe la crearea noii secţii speciale de procurori pentru investigarea delictelor din sistemul judiciar. De asemenea, raportul ia notă de controversatul proces, iniţiat în februarie 2018, de destituire a şefului biroului specializat al procuraturii anticorupţie (DNA) şi îşi reiterează apelul de luare a unor măsuri de protecţie suplimentare legate de procedurile de numire şi de revocare a procurorilor-şefi de către puterea executivă'', relevă raportul citat.

De asemenea, GRECO reia recomandarea ca procedura de numire şi revocare pentru majoritatea funcţiilor de procurori, altele decât cea de procuror-şef, în conformitate cu articolul 54 al Legii 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent, cât şi bazat pe criterii obiective, şi ca CSM-ului să i se acorde un rol mai puternic în această procedură.

Ameninţare pentru eficienţa asistenţei juridice reciproce

Pe de altă parte, GRECO critică şi proiectele de amendamente la legislaţia penală care, în cazul adoptării lor, ar fi în contradicţie evidentă cu unele dintre angajamentele internaţionale ale României, printre care Convenţia penală privind corupţia. ''Amendamentele la procedura penală discutate în prezent de comisia comună parlamentară specială sunt percepute de către ţările străine drept o ameninţare pentru eficienţa asistenţei juridice reciproce'', menţionează documentul citat.

În plus, raportul critică o serie de proiecte legislative iniţiate în Senat la 21 decembrie 2017 care ar slăbi considerabil incriminarea diverselor infracţiuni legate de corupţie în Codul penal; de exemplu, mita şi traficul de influenţă nu s-ar mai aplica oficialilor aleşi, iar cu privire la abuzul în serviciu, amendamentele ar dezincrimina complet toate faptele comise în care pagubele ar fi mai mici de 200.000 de euro.

Regula 34 prevede o procedură ad hoc care poate fi declanşată în circumstanţe excepţionale, precum situaţia în care GRECO primeşte informaţii de încredere cu privire la reforme instituţionale, iniţiative legislative sau schimbări procedurale care pot conduce la încălcări grave ale standardelor anticorupţie ale Consiliului Europei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News