"Motivarea Curţii Constituţionale spune că ordinul de ministru nu are greutatea unui proiect de lege care ar trebui să definească carantina, boala transmisibilă, izolarea, internarea. Atunci s-a creat un grup grup de lucru de la Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei, care vor pune în concordanţă tocmai cerinţele Curţii Constituţionale. Motivarea era de lipsă de claritate şi predictibilitate sau previzibilitate. Medicina este un domeniu în care poţi prevedea într-o anumită măsură - noi obişnuim să spunem că nu există boli, există bolnavi. Particularitatea fiecărui caz, identitatea, comorbiditatea sunt cele care te fac să ai o predictibilitate redusă. Te adaptezi la simptomatologie, la stadiul bolii, la potenţialul critic al acestei boli şi acţionezi în consecinţă. Ne-am asumat şi vom reveni cu punerea în acord a unui proiect cu cele cerute de către Curtea Constituţională", a declarat Nelu Tătaru, la Digi 24.

Pe 25 iunie, Curtea Constituţională a admis sesizarea Avocatului Poporului în legătură cu art. 25 alineatul (2) teza a doua din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi art. 8 alin. (1) din OUG 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei.

Curtea Constituţională explica în motivarea deciziei că textele de lege privind internarea obligatorie şi carantina în timpul epidemiei sunt neconstituţionale, deoarece sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, au un caracter incert şi dificil de anticipat şi nu oferă garanţii privind respectarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale.

De asemenea, CCR susţine că instituirea carantinei în România prin OUG reprezintă o veritabilă privare de libertate şi o restrângere a drepturilor fundamentale. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News