„Situaţia din Orientul Mijlociu rămâne, în continuare, complicată şi trebuie să rămânem cu toţii vigilenţi, activi şi creativi în ceea ce avem de făcut. Dar momentul acela de risc care cred că a fost resimţit şi în opinia publică de acasă a fost, se pare, depăşit. Dar cred că cel mai bun lucru este să ne păstrăm şi vigilenţa şi toate antenele deschise”, a spus Mircea Geoană, la Digi24, citat de Mediafax.

El a precizat, însă, că sistemul de alertare NATO nu a depășit limitele normale.

„Ceea ce aş vrea să spun, din acest punct de vedere, este că atunci când momentul de risc, de escaladare, a existat şi el a existat, vreau să spun extrem de clar pentru cei de acasă şi pentru opinia publică şi pentru decidenţii noştri, că întreg sistemul de alertare NATO la care, de exemplu, este racordat scutul de la Deveselu, nu a fost alertat dincolo de nivelul normal. Şi atunci, şi acum, şi ieri, şi probabil că şi în perspectivă, nivelul de alertare este cel minimal şi chiar în condiţiile în care a existat acel atac cu un număr de rachete de rază scurtă şi medie de acţiune din partea Iranului împotriva unei baze din Irak, nivelul de alertare pentru România şi pentru Europa nu a crescut nicio secundă. Nu a fost nicio vorbă şi nicio secundă vorba de risc la adresa securităţii aliaţilor europeni”, a subliniat Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO a afirmat că dialogul politic în NATO funcționează, însă uneori există disfuncționalități.

„Diplomaţia la nivel înalt pe care preşedintele american, pe care secretarul general NATO şi noi de-aici, de la Bruxelles, o facem în aceste momente este remarcabilă. Există convorbiri zilnice între liderii alianţei, între dânşi, între preşedintele american şi liderii alianţei, între conducerea alianţei şi liderii statelor aliate.(...) Deci, dialogul politic funcţionează în NATO, uneori, evident, mai există şi mici disfuncţionalităţi, dar, repet: NATO este, în clipa de faţă, piesa centrală de concertare, de dialog şi de acţiune la nivelul alianţei şi acest lucru este extrem de important de a fi păstrat şi dezvoltat în continuare”, a conchis Mircea Geoană.

Mii de persoane au protestat duminică față de doborârea avionului, scandând sloganuri împotriva ayatollahului Ali Khameneni, liderul suprem al Iranului.

Violenţe au izbucnit în Piaţa Azadi din Teheran, iar forţele de ordine au utilizat gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestanţilor, potrivit publicaţiilor The New York Times şi Independent.

Regimul de la Teheran a recunoscut sâmbătă că o unitate antiaeriană a Gardienilor Revoluţiei a doborât din greşeală avionul companiei Ukrainian Airlines, incident soldat cu moartea celor 176 de persoane aflate la bord. Avionul a fost doborât în contextul în care Iranul se temea de represalii după ce atacase baze militare din Irak ca ripostă la asasinarea de către SUA a comandantului militar iranian Qassem Soleimani.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News