"Austria nu ne-a spus niciodată anterior că România ar fi trebuit să facă ceva anume. România nu este parte a problemei, dorim să fim întotdeauna parte a soluției", a precizat Aurescu pentru presa austriacă.
Interviul acordat de ministrul român de Externe pentru Die Presse a fost redat integral de StirileTVR.ro. Șeful diplomației române a abordat în cadrul interviului subiecte la zi, inclusiv situația din Ucraina și tentativele Rusiei de a destabiliza Republica Moldova.
Reporter: Ca țară vecină, România este direct afectată de războiul din Ucraina. Vă așteptați ca războiul să mai dureze mult?
Bogdan Aurescu: Este foarte dificil să estimăm acest lucru acum. Următoarele săptămâni și luni sunt decisive pentru modul în care se va finaliza războiului. Miniștrii afacerilor externe europeni au convenit la reuniunea lor din această săptămână (n.n. Consiliul Afaceri Externe din 20 februarie) la Bruxelles: UE și statele sale membre vor rămâne alături de Ucraina atât timp cât este necesar pentru a câștiga războiul. România se pronunță pentru adoptarea cât mai curând a celui de-al zecelea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei.
Reporter: Care este scopul sancțiunilor?
Bogdan Aurescu: Să determine Rusia să pună capăt războiului.
Reporter: Până acum, însă, acest lucru nu a avut succes.
Bogdan Aurescu: Da, însă vedem efectele.
Reporter: Cum ar putea arăta soluționarea conflictului?
Bogdan Aurescu: Negocierile de pace pot începe doar atunci când Ucraina va dori acest lucru. Ține de Ucraina să definească ce înseamnă victoria pentru ea.
Reporter: Nu va deveni atunci UE în acest război probabil "ostatica" Ucrainei pentru ani de zile?
Bogdan Aurescu: Ucrainenii urmăresc un țel legitim și corect - ei trebuie să elibereze teritoriile pe care le-a ocupat Rusia. UE sprijină victima agresiunii ruse. Nu putem pune pe aceeași poziție victima și agresorul.
Bogdan Aurescu: Suntem statul membru NATO cu cea mai lungă graniță cu Ucraina. 3,6 milioane de cetățeni ucraineni au trecut în țara noastră. La acest moment, găzduim gratuit 110.000 de cetățeni ucraineni, cu acces liber pe piața muncii, la școli și la sistemul medical. Am creat în nordul României un hub cu Comisia Europeană, pe care l-au tranzitat peste 70 de convoaie cu ajutoare umanitare. În același timp, de la începutul războiului am adus [prin România] milioane de tone de cereale din Ucraina pe piața mondială.
Reporter: Îmi puteți da un indiciu, câte arme sunt trimise în Ucraina prin România?
Bogdan Aurescu: Mă tem că nu vă pot da nicio informație despre asta.
Reporter: Vedeți vreo amenințare la adresa României, din punct de vedere militar?
Bogdan Aurescu: Rusia a declanșat războiul nu doar împotriva Ucrainei, ci și împotriva valorilor Uniunii Europene și a fundamentelor arhitecturii europene de securitate. Desigur, acest lucru generează insecuritate în regiune. Între timp, NATO a crescut decisiv securitatea Alianței și a consolidat postura de descurajare pe Flancul Estic. În acest moment, în România se găsesc peste 5.000 de soldați aliați - din SUA, Franța, Belgia, Olanda, Polonia, Portugalia și alte state, iar Franța și-a asumat conducerea acestui Grup de Luptă.
Reporter: Aveți informații că Rusia chiar a plănuit o lovitură de stat în Republica Moldova?
Bogdan Aurescu: Condamnăm în termenii cei mai fermi tentativele Rusiei de a destabiliza Republica Moldova. La ultimul Consiliu Afaceri Externe am propus un nou regim de sancțiuni împotriva Rusiei pentru a contracara atacurile la ordinea constituțională din Republica Moldova.
Reporter: La Viena, în 23 și 24 februarie, la un an de la începutul războiului, are loc o Adunare Parlamentară a OSCE. V-ați fi așteptat de la Austria să nu elibereze vize delegaților ruși care sunt pe lista de sancțiuni a UE?
Bogdan Aurescu: Ca națiune-gazdă și sediu al OSCE Austria are competența națională de a decide să elibereze vize. Dar trebuie luate în considerare și contextul și simbolistica momentului. Prezența delegaților ruși, care se află pe lista de sancțiuni, va crea mult disconfort.
Bogdan Aurescu: Decizia Austriei de a bloca aderarea României la spațiul Schengen a fost nedreaptă, neașteptată și nu a fost anunțată în prealabil. Austria nu ne-a spus niciodată anterior că România ar fi trebuit să facă ceva anume. România nu este parte a problemei, dorim să fim întotdeauna parte a soluției. De aceea, de la începutul anului, inclusiv după alegerile regionale din Austria Inferioară, am inițiat o serie de acțiuni diplomatice pentru a debloca această situație. Din cele 23 de state membre UE care sunt și membre ale spațiului Schengen, cu care am discutat, toate cele 22 de state, mai puțin Austria, sprijină deplin aderarea României, inclusiv si mai ales Președinția suedeză a Consiliului UE.
Putem clădi pe rezultatele bune ale Consiliului European dedicat migrației din 9 și 10 februarie, salutate și de cancelarul Karl Nehammer. Suntem în contact cu partea austriacă - de exemplu, la nivel de experți din Ministerele de Interne.
Reporter: Vedeți semnale că Austria își va schimba poziția?
Bogdan Aurescu: L-am retrimis pe ambasadorul nostru la Viena. Acesta a fost un gest al disponibilității pentru dialog. Așteptăm un semnal de deschidere din partea Austriei. Este momentul potrivit ca Austria să poarte un dialog constructiv cu România în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen. România, cu siguranță, nu este o sursă de migrație, și nici țară de tranzit pentru migrația ilegală. Sunt probleme la granița externă a UE, însă nu la granița română. România este dispusă să se implice în toate măsurile menite să ducă la stăvilirea migrației ilegale și la consolidarea protecției frontierei externe a UE.
Reporter: Austria susține că migranții ilegali vin prin România și indică în acest sens evaluarea datelor din telefoanele mobile. Contestați acest lucru?
Bogdan Aurescu: Statisticile agenției europene FRONTEX nu confirmă cifrele Ministerului de Interne austriac și arată foarte clar că România nu este pe ruta migratorie a Balcanilor de Vest. Ar trebui însă să depășim această dispută privind cifrele. Evaluarea misiunilor Schengen din toamnă ale UE a ajuns la concluzia că nivelul nostru de protecție al frontierei externe este foarte ridicat. România îndeplinește toate condițiile pentru aderarea la Schengen.
Reporter: Cum se reflectă disputa Schengen în relațiile dintre Austria și România?
Bogdan Aurescu: Prin decizia sa, Austria a generat multă nemulțumire în România. Austria este unul dintre cei mai importanți investitori din România, cu investiții de peste 5 miliarde de euro. Mulți români lucrează în Austria. Mesajul meu către ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, a fost: nu ar trebui să permitem ca această dispută să umbrească bunele relații. Sper să depășim acest episod, cât mai curând posibil.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News