Grupul rus Gazprom a anunţat luni că va opri, pentru mentenanţă, o altă turbină din cadrul gazoductului Nord Stream 1, ceea ce înseamnă o nouă reducere drastică a livrărilor de gaze ruseşti spre Europa. Gazprom a precizat că, începând de miercuri, livrările de gaze via Nord Stream 1, vor coborî până la 33 de milioane de metri cubi pe zi, ceea ce înseamnă că Nord Stream 1 va funcţiona la doar 20% din capacitate.

''Nu există motive tehnice pentru scăderea livrărilor. Turbina este gata pentru livrare către Rusia'', a spus Habeck.

El a adăugat că documentele de export ale Siemens Energy sunt complete, dar Rusia refuză să emită documentele de import. Compania Siemens Energy a confirmat că turbina va putea pleca din Germania spre Rusia de îndată ce documentele vor fi finalizate.

''Rusia încalcă contractele şi dă vina pe alţii. Putin face un joc duplicitar. El încearcă să slăbească sprijinul mare pentru Ucraina şi să pună o frână societăţilor noastre. Pentru a face asta, el menţine incertitudinea şi creşte preţurile. Noi contracarăm acest lucru prin unitate şi acţiune concentrată'', a adăugat ministrul german.

Șantajul lui Putin

Săptămâna trecută, Gazprom a reluat livrările de gaze ruseşti spre Germania via conducta Nord Stream 1, după o perioadă de mentenanţă de 10 zile, însă conducta funcţionează în prezent la doar 40% din capacitate, un nivel care, potrivit Rusiei, se datorează întârzierilor apărute în revenirea unei turbine pe care firma Siemens Energy a trimis-o pentru service în Canada. Explicaţia venită de la Gazprom a fost criticată de politicenii europeni, în condiţiile în care autorităţile germane au informat că turbina trimisă pentru service în Canada nu urma să fie folosită până în luna septembrie.

Gazoductul Nord Stream 1 are o capacitate de 167 milioane de metri cubi pe zi şi este o rută importantă pentru aprovizionarea cu gaze a Germaniei şi a altor ţări din Europa Occidentală. Potrivit site-ului societăţii Nord Stream, gazele care sosesc în Germania, în oraşul Lubmin, continuă apoi să fie transportate în Belgia, Danemarca, Franţa, Marea Britanie, Olanda şi 'alte ţări'.

Ultima soluție în UE: acord pentru reducerea cu 15% a gazelor

Miniştrii Energiei din Uniunea Europeană vor încerca marţi să încheie un acord politic privind planul Bruxelles-ului de a reduce cu 15% consumul de gaze în perspectiva iernii viitoare, în faţa temerilor privind o oprire a livrărilor de către Rusia, relatează agenţia EFE.

Subiectul va fi tratat într-un Consiliu Extraordinar al Energiei, unde ţările membre se aşteaptă să se pună de acord asupra unui plan prezentat săptămâna trecută de Comisia Europeană, care a generat multe dezbateri, după cum s-a putut vedea la prima reuniune a ambasadorilor permanenţi la UE, de vineri, au declarat surse diplomatice. Reprezentanţii ţărilor membre se întâlnesc din nou luni încercând să îşi apropie poziţiile, în marja Consiliului de marţi.

Spania a fost prima ţară care a respins propunerea iniţială a Bruxeelles-ului, o poziţie la care au aderat, ulterior, şi alte ţări, precum Portugalia şi Grecia. De atunci, multe ţări au ridicat obiecţii, dintr-un motiv sau altul.

Germania, foarte dependentă de importurile de gaze din Rusia, s-a pronunţat însă în favoarea propunerii Bruxelles-ului încă din prima zi.

Se va semna un acord marți?

În pofida "problemelor deschise" încă, miniştrii europeni de resort au încredere că vor putea să încheie un acord politic marţi în privinţa Regulamentului, potrivit surselor citate.

Bruxelles a propus în planul prezentat pe 20 iulie în primul rând o reducere voluntară a consumului de gaze pentru a îmbunătăţi rezervele strategice şi, în cazul în care situaţia se agravează, diminuări obligatorii.

Republica Cehă, care prezidează Consiliul UE în actualul semestru, conduce zilele acestea negocierile între statele membre legate de propunerea CE, în care au fost introduse unele modificări faţă de textul iniţial, au precizat surse diplomatice.

În ultima versiune a textului, deşi se menţine obiectivul privind o reducere cu 15% a consumului de gaze, au fost introduse modificări care ar permite ţărilor să ceară derogări pentru o serie de motive, precum locaţia geografică, relatează Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News