Această propunere, anunţată de executivul european în iulie 2021, va însemna încetarea de facto a vânzărilor de vehicule pe benzină şi diesel în UE începând cu 2035. Măsura trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor climatice, în special neutralitatea carbonului până în 2050.

La solicitarea câtorva ţări, printre care Germania şi Italia, cei 27 au convenit totuşi să ia în considerare o posibilă undă verde în viitor pentru tehnologii alternative, cum ar fi combustibilii sintetici sau motoarele hibride reîncărcabile, dacă acestea fac posibilă atingerea obiectivului de eliminare completă a emisiilor de gaze cu efect de seră la vehicule.

Mașinile noi pe benzină și diesel, interzise din 2035 în Uniunea Europeană

Miniştrii mediului din statele membre UE, reuniţi la Luxemburg, au aprobat, de asemenea, o prelungire cu cinci ani a scutirii de obligaţii în materie de CO2 acordate producătorilor de nişă sau celor care produc mai puţin de 10.000 de vehicule pe an, până la sfârşitul anului 2035. Această clauză, denumită uneori "amendamentul Ferrari", vizează în special mărcile de lux, scrie AFP, potrivit Agerpres.

Aceste măsuri urmează să fie acum negociate cu europarlamentarii care şi-au stabilit, de asemenea, luna aceasta poziţia faţă de propunerea Comisiei Europene.

"Aceasta constitue o mare provocare pentru industria noastră de automobile", a recunoscut ministrul francez pentru tranziţie ecologică, Agnes Pannier-Runacher, care a prezidat întâlnirea de marţi. Ea a spus însă că reprezintă o necesitate în faţa concurenţei din partea Chinei şi a SUA, care au pariat în mare măsură pe vehiculele electrice, văzute ca viitor al industriei de automobile. Aceste decizii vor "permite o tranziţie planificată şi însoţită", a adăugat ministrul.

Țările UE ajung la un acord privind legislația în domeniul climei după discuții îndelungate

Țările UE au ajuns miercuri dimineața la un acord privind mai multe legi pentru combaterea schimbărilor climatice, susținând eliminarea treptată a vânzărilor de mașini noi care utilizează combustibili fosili până în 2035 și crearea unui fond pentru a-i proteja pe cei mai săraci, scrie Reuters.

După mai mult de 16 ore de negocieri, miniștrii mediului din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au convenit asupra pozițiilor comune cu privire la cinci legi, care fac parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri menite să reducă emisiile în acest deceniu.

Miniștrii au sprijinit părțile esențiale ale pachetului de măsuri pe care Comisia Europeană l-a propus pentru prima dată vara trecută, inclusiv o lege care prevede ca mașinile noi vândute în UE să nu mai emită CO2 începând cu 2035. Acest lucru ar face imposibilă vânzarea de mașini cu motoare cu combustie internă.

Acordul face ca propunerea să aibă șanse de a deveni lege europeană. după negocieri cu Parlamentul European. Parlamentul a sprijinit deja obiectivul privind automobilele din 2035.

Italia, Slovacia și alte state au dorit ca eliminarea treptată să fie amânată până în 2040. În cele din urmă, țările au susținut un compromis propus de Germania, cea mai mare piață auto din UE, care a păstrat obiectivul 2035 și a cerut Bruxelles-ului să evalueze în 2026 dacă vehiculele hibride sau combustibilii cu emisii neutre de CO2 ar putea respecta acest obiectiv.

Propunerile privind schimbările climatice au ca scop să garanteze că UE cu 27 de țări - al treilea mare emițător de gaze cu efect de seră din lume - își va atinge obiectivul de reducere a emisiilor nete cu 55% față de nivelurile din 1990 pentru 2030.

Pentru a face acest lucru, guvernele și industriile vor trebui să investească masiv în industrie mai puțin poluantă, în energia regenerabilă și în vehicule electrice.

Miniștrii au sprijinit o nouă piață a carbonului în UE, care să impună taxarea CO2 în cazul combustibilii poluanți utilizați în transporturi și pentru încălzirea clădirilor, deși au declarat că aceasta ar trebui să fie introdusă din 2027, cu un an mai târziu decât era prevăzut inițial.

În urma unor negocieri dificile, miniștrii au convenit să creeze un fond UE în valoare de 59 de miliarde de euro pentru a proteja cetățenii cu venituri mici de costurile acestei politici în perioada 2027-2032.

Lituania a fost singura țară care s-a opus acordurilor finale, după ce a încercat fără succes să obțină un fond mai mare, alături de Polonia, Letonia și alte țări îngrijorate că noua piață de CO2 ar putea crește facturile la energie ale cetățenilor.

Finlanda, Danemarca și Țările de Jos - state mai bogate, care vor contribui la fond cu mai mult decât vor primi - au dorit ca acesta să fie mai mic.

De asemenea, miniștrii s-au raliat reformei actualei piețe a carbonului din UE, care obligă industria și centralele electrice să plătească atunci când poluează.

Țările au acceptat elementele esențiale ale propunerii Comisiei de consolidare a pieței pentru a reduce emisiile cu 61% până în 2030 și de extindere a acesteia la transportul maritim. Ele au convenit asupra unor norme care să faciliteze intervenția UE în caz de creșteri bruște ale prețurilor la CO2.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News