Jeremy Warner, redactor-șef adjunct la The Telegraph și unul dintre cei mai importanți analiști britanici în domeniul economic, semnează o analiză referitoare la semnalele pe care le primesc britanicii din partea reprezentanților Partidului Laburist, care susțin că cetățenii din țări precum România sau Bulgaria vor avea în viitor un nivel de trai mai bun decât cei din Regatul Unit.  

"Oficiul Național de Statistică nu înregistrează câți români trăiesc și muncesc în Whitby, North Yorkshire, dar, potrivit cărții lui Bram Stoker, Dracula, aici Nosferatu, probabil cel mai faimos personaj românesc - deși fictiv - și-a acostat nava cu ciumă, după plecarea din casa sa din Transilvania.

În zilele noastre nu s-ar mai obosi. În schimb, ar rămâne acasă, deoarece, potrivit analizei Partidului Laburist, Marea Britanie va fi mai săracă decât România până în 2040, dacă se mențin tendințele actuale, și, prin urmare, este o propunere mai atractivă decât Whitby. 

Pentru cei mai pedanți dintre voi, în momentul în care Stoker a scris romanul său, Transilvania era de fapt parte a Ungariei, care și astăzi tânjește după fosta sa provincie. A fost cedată României abia mai târziu. 

Dar nu contează. Dacă este să îl credem pe Sir Keir Starmer, această zonă retrasă a Europei, cândva sărăcită, deși de o frumusețe uimitoare, va fi în curând mai bogată decât Marea Britanie, locul de naștere al revoluției industriale și al multor lucruri pe care le asociem cu modernitatea economică.

Același lucru este valabil și pentru Polonia și Bulgaria, care, potrivit lui Sir Keir, vor depăși Marea Britanie în ceea ce privește venitul pe cap de locuitor, dacă lucrurile continuă așa cum sunt", își începe Jeremy Warner editorialul.

Estimările laburiștilor sunt lipsite de sens

Analistul britanic spune că proiecțiile laburiștilor sunt lipsite de sens, cele trei țări date ca exemplu de Keir Starmer fiind "ieșite relativ recent din jugul regimului comunist", creșterea economică rapidă fiind normală în aceste cazuri. 

"La fel ca și obiectivul lui Starmer de a face din Marea Britanie economia cu cea mai rapidă creștere din G7, proiecția este în mare parte lipsită de sens. În ceea ce privește obiectivul unei creșteri superioare, Starmer nu are niciun control asupra modului în care alte economii se comportă, așa că, indiferent de succesul sau nu pe care îl va obține pe aceste țărmuri, dacă va avea ocazia, el nu are puterea de a influența un astfel de rezultat.

Proiecțiile pentru Bulgaria, Polonia și România sunt la fel de false, deoarece toate trei au ieșit relativ recent din jugul regimului comunist. Odată eliberați de aceste lanțuri, o creștere stelară a fost practic inevitabilă, stimulată de intrarea rapidă în UE și nu puțin ajutor din partea legăturilor puternice pe care Europa de Est le-a dezvoltat cu Marea Britanie prin intermediul migrației în masă. Dacă începi de jos, este aproape sigur că vei urca mai repede decât cei din vârf.

Dacă luăm ca exemplu Polonia, PIB-ul a crescut cu peste 150 de procente între căderea Zidului Berlinului în 1989 și începutul pandemiei, mai mult decât orice altă țară din Europa. Zona euro, în schimb, a crescut cu mai puțin de 40% în aceeași perioadă.

Creșterea venitului pe cap de locuitor a fost și mai impresionantă. În 1991, în timpul recesiunii care a urmat destrămării haotice a comunismului, venitul pe cap de locuitor a scăzut la mai puțin de un sfert din media germană. Astăzi, acesta reprezintă mai mult de două treimi din norma zonei euro și, într-adevăr, recuperează rapid decalajul față de Marea Britanie. La fel ca economiile din Orientul Îndepărtat, aceasta este o poveste de la zdrențe la bogăție relativă în doar o generație", continuă analistul.

Polonia a scăpat de așa-numita "capcană a veniturilor medii" 

Warner tratează pe larg cazul Poloniei, țară despre care spune că probabil a scăpat de așa-numita "capcană a veniturilor medii". 

"În cartea sa, "Europe's New Growth Champion", Marcin Piatkowski atribuie succesul Poloniei în principal unei politici bune, inclusiv înființarea unor instituții puternice, restructurarea datoriei externe, un sistem educațional exigent și un proces de privatizare deschis și transparent, care - spre deosebire de majoritatea celorlalte state foste comuniste - nu a produs oligarhi.

Detaliile nu trebuie să ne preocupe prea mult aici, este suficient să spunem că, deși perspectivele pentru economia poloneză continuă să arate bine, creșterea este aproape sigur că va încetini de acum încolo. Cu cât urci mai sus pe scară, cu atât mai greu devine.

Este corect să spunem că Polonia a scăpat probabil deja de așa-numita "capcană a veniturilor medii", în care creșterea se blochează la un nivel mediocru, iar țara se străduiește să atingă statutul de economie avansată. Este posibil ca același lucru să nu fie încă valabil pentru Bulgaria și România.

Cu toate acestea, în ciuda avantajelor pe care le au statele est-europene de a începe cu o tabula rasa, în contrast cu moștenirea debilitantă a alegerilor politice din trecut cu care se confruntă Marea Britanie, aceasta ar trebui să facă ceva foarte greșit pentru ca profeția lui Starmer să se adeverească.

Un declin relativ grav se întâmplă în timp. Uitați-vă doar la Argentina, cândva una dintre cele mai bogate țări din lume. Dar este departe de a fi ceva obișnuit în perioada de după război. În plus, exemplele de recuperare a decalajelor față de puterile economice ale SUA și Europei sunt și mai rare. 

În general, țările mai mici au mai multe șanse decât cele mari. Există zone din China, desigur, care au deja venituri la fel de ridicate ca și Italia, dar în întreaga țară, China este încă ferm blocată în teritoriul veniturilor medii.

Marile diferențe regionale se aplică și în cazul Marii Britanii. Londra este cel mai bogat loc din Europa. Dar există și alte zone care se numără printre cele mai sărace.

Mai mult, se pare că până și cel mai sărac stat din America - Mississippi - este mai bogat pe cap de locuitor decât Marea Britanie. În orice caz, simpla extrapolare pornind de la ratele actuale de creștere nu vă spune foarte multe despre viitor", reiterează Warner. 

Afirmațiile lui Keir Starmer conțin și un sâmbure de adevăr

Jurnalistul The Telegraph mai spune că afirmațiile liderului opoziției din Marea Britanie conțin totuși un sâmbure de adevăr.   

"Ideea mai largă pe care Starmer a încercat să o exprime - faptul că Marea Britanie este blocată într-o rutină de creștere scăzută - este, totuși, fără îndoială, adevărată, chiar dacă este doar o afirmație evidentă și orbitoare. Acest lucru a fost valabil încă de la criza financiară. Afirmația lui Sir Keir, conform căreia finanțele publice ar fi cu 40 de miliarde de lire sterline mai bine pe an dacă ar fi persistat creșterea economică realizată de Noua Laburistă înainte de criză, este aproape la fel de ridicolă ca extrapolarea sa privind creșterea economică din Polonia și România. 

Criza a fost punctul culminant a mai mult de un deceniu de manipulare economică iluzorie. Trebuia să existe un preț de plătit pentru creșterea de culoarea vopselei de zahăr care o precedase.

Cu toate acestea, este evident că trebuie făcut ceva pentru a ne elibera de sentimentul tot mai mare de răutate al Marii Britanii. Este ceva deosebit atunci când marile batalioane de afaceri încep să sugereze că laburiștii au răspunsuri mai bune decât un guvern teoretic conservator, dar acest lucru este ceea ce spun acum în mod repetat persoane precum John Allan, președintele Tesco.

Personal, mă străduiesc să văd diferența. Dincolo de discuțiile cu lobby-urile de afaceri și de o abordare mai hotărâtă a zero net, care în sine este probabil să fie extrem de costisitoare, planul laburistului pentru creștere economică este, în rest, doar o listă de aspirații și platitudini fără valoare.

După tragi-comedia ultimilor șapte ani, este ceva de spus despre sentimentul de guvernare matură, pragmatică și tehnocrată care emană acum de pe Downing Street. Aparent dezamorsând impasul cu Europa în privința protocolului irlandez, Rishi Sunak a făcut un început promițător în redresarea corabiei.

Dar acest lucru nu este suficient pentru a schimba lucrurile. Guvernul trebuie să se implice mult mai activ în discuțiile cu mediul de afaceri; trebuie să reformeze radical sistemele noastre de educație și de sănătate aflate în dificultate și trebuie să treacă cu buldozerul peste constrângerile legate de interese și de planificare care stau în calea creșterii economice.

Luna viitoare va fi un alt buget și, din fericire, constrângerile fiscale asupra marjei de manevră a cancelarului par să se fi atenuat într-o oarecare măsură. El trebuie să acționeze decisiv, sau improbabilul "il sorpasso" al României - termenul folosit de comentatorii italieni atunci când PIB-ul pe cap de locuitor al Italiei l-a depășit pentru scurt timp pe cel al Marii Britanii - ar putea deveni într-adevăr realitate", conchide analistul britanic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News