DCSport.ro
21 noi 2024, 20:50
Poți descărca aplicația:
Curtea Constituţională a României urmează să dezbată marţi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu "Legea fugarilor", după ce a fost amânată de mai multe ori.
ICCJ a atacat la CCR Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, adoptată de Camera Deputaţilor pe 29 noiembrie 2023, care prevede că persoanele condamnate definitiv, care nu se prezintă în termen de şapte zile la Poliţie pentru a fi încarcerate, vor fi considerate evadate şi riscă o pedeapsă între 6 luni şi 3 ani.
În opinia Înaltei Curţi, prin această lege s-ar încălca dreptul la un proces echitabil şi cel la libertate individuală.
"Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la un an la cinci ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii. Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei", prevede proiectul de lege, potrivit Agerpres.
Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ.
Sorin Oprescu, Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România, Dragoş Săvulescu sunt doar câteva nume de pe lista persoanelor condamnate definitiv în România, care au reuşit să plece din ţară pentru a scăpa de închisoare. Italia şi Grecia sunt ţările preferate de fugarii condamnaţi.
În urmă cu o lună, judecătorii din Malta au respins cererea de extrădare a fugarului Paul-Philippe al României, provocând atunci reacții vehemente din partea Alinei Gorghiu.
Ministra Justiției, Alina Gorghiu, a exprimat public nemulțumirea sa față de hotărârea instanței malteze, considerând că aceasta contravine unei decizii clare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Într-o declarație oficială, Gorghiu a anunțat că va solicita Guvernului României să ia măsuri diplomatice împotriva Maltei, subliniind că o astfel de decizie nu poate fi acceptată.
„O decizie revoltătoare precum cea comunicată astăzi este de neacceptat dacă ne gândim la Decizia-cadru JAI în materie de predare și la interpretările recente ale CJUE. Decizia instanței malteze reprezintă o încălcare flagrantă a unei decizii CJUE date expres în cazul fugarului Paul-Philippe al României”, a declarat Gorghiu. conform Digi24.
Ministra a reamintit că România, prin Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), a oferit toate garanțiile necesare cu privire la condițiile din închisorile românești, respectând standardele impuse de Uniunea Europeană. „În acest caz, statul român, prin ANP, a depus toate garanțiile solicitate privitoare la condițiile din penitenciare”, a adăugat Gorghiu.
În decizia sa, instanța malteză a invocat riscul încălcării drepturilor fundamentale ale lui Paul-Philippe în cazul în care acesta ar fi fost extrădat în România. Instanța a considerat că există un pericol real ca fugarul să fie supus unor tratamente inumane sau degradante, contrare articolului 4 din Carta drepturilor fundamentale ale UE și articolului 3 din Convenția europeană a drepturilor omului. Pe această bază, Malta a refuzat executarea mandatului european de arestare emis de România.
Paul-Philippe al României a fost condamnat definitiv la 3 ani și 4 luni de închisoare în România pentru cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu. În decembrie 2020, Curtea de Apel Brașov a emis un mandat european de arestare, solicitând predarea acestuia autorităților române. Deși instanța de fond din Malta a decis inițial în favoarea extrădării, instanța de apel a revocat această decizie, invocând condițiile de detenție din România.
Gorghiu a subliniat că România a adus în țară peste 800 de fugari în ultimul an și continuă să facă eforturi pentru aducerea tuturor infractorilor condamnați. „Indiferent de numele fugarilor, de strategiile avocaților, de informațiile incorecte despre România prezentate instanțelor străine, statul român face toate eforturile posibile pentru aducerea tuturor în țară”, a completat ministra.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
