Acest caz masiv de fraudă pe internet s-a petrecut în Carintia, Austria. Bărbatul care locuiește în cartierul Villach-Land și-a investit averea în acțiuni pe internet, dar a rămas surprins când a constatat că nu a mai avut acces la banii din cont, mai exact la două milioane de euro, scrie Kronen Zeitung.

Sperând să obțină profituri mari, el a transferat un total de aproximativ două milioane de euro în octombrie 2021, la două firme de investiții suspecte din Estonia și Polonia.

Pe o platformă online fictivă, bărbatul a putut observa cum au crescut sumele investite. Dar totul s-a ruinat atunci când italianul și-a dat seama că nu mai are acces la banii săi. Acesta a depus plângere la poliție. Cercetările sunt conduse de serviciul penal operațional al Comandamentului poliției orașului Villach.

Tineri români, milioane de dolari în SUA printr-o înșelătorie online: „Grup sofisticat de crimă organizată“

Un grup de români, acuzați de implicarea într-o escrocherie internațională de milioane de dolari, și-au recunoscut vinovăția de curând, în fața unei instanțe din Kentucky. Aceștia puseseră la cale o fraudă online cu licitații trucate pentru vânzarea de mașini. În total, 15 persoane implicate în operațiune și-au recunoscut vinovăția, anunță Departamentul de Justiție din SUA.

Bogdan-Stefan P., Liviu-Sorin N., Vlad-Călin N. și Beniamin-Filip O. sunt cei 4 români care și-au recunoscut vina și la apartenența grupului de criminalitate organizată.

Printre ei sunt menționați proprietarul unui bitcoin exchange (n.r. platformă pentru vânzarea și cumpărarea de monede virtuale tip bitcoin) din România și un hacker care a pledat vinovat într-un caz separat de înșelăciune electronică.

Mai exact, membrii organizației infracționale din România au postat reclame false pe site-urile populare de licitații și vânzări online - cum ar fi Craigslist sau eBay - pentru bunuri cu costuri ridicate (de obicei vehicule) care nu existau de fapt. Membrii conspirației convingeau victimele din SUA să trimită bani pentru bunurile pe care se presupune că le vindeau prin realizarea unor narațiuni convingătoare, de exemplu, prin însușirea identității unui militar care trebuia să vândă obiectul anunțat înainte de plecarea în misiune.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News