Gazda unui summit de o zi la care au participat zeci de lideri africani și oficiali ai Uniunii Europene, Meloni a prezentat o serie de inițiative, angajându-se să aloce o sumă inițială de 5,5 miliarde de euro (5,95 miliarde de dolari), inclusiv garanții de stat. Meloni a declarat că summitul a fost un succes care a generat multe domenii de cooperare potențială, în special în ceea ce privește energia.
"Suntem abia la început, ne așteaptă un drum foarte lung. Această zi reprezintă un restart", a spus ea.
Cu toate acestea, a existat o notă de discordanță din partea unora dintre cei prezenți, Moussa Faki Mahamat, președintele Comisiei Uniunii Africane, afirmând că ar fi dorit ca Africa să fi fost consultată mai întâi cu privire la priorități și subliniind necesitatea de a onora angajamentele.
"Vreau să insist aici asupra necesității de a trece de la vorbe la fapte. Înțelegeți foarte bine că nu ne mai putem mulțumi cu simple promisiuni, care de multe ori nu sunt respectate", a spus el, stând alături de Meloni în Senatul italian.
În cadrul unei conferințe de presă după summit, Meloni a recunoscut că este important să se asigure acum că încep lucrările pentru a realiza proiecte care să facă diferența pe teren.
Printre liderii africani prezenți s-au numărat președinții Tunisiei, Senegalului, Kenyei, Republicii Congo și Somaliei. În total, 45 de state africane au fost reprezentate la diferite niveluri.
Criticii au afirmat că Italia, puternic îndatorată, nu poate spera să concureze cu țări precum China, Rusia și statele din Golf, care caută să-și sporească prezența în Africa, unde se află multe dintre resursele naturale ale lumii.
În timp ce Roma își revendică proprietatea asupra planului, pe care l-a numit după regretatul Enrico Mattei, care a fondat compania petrolieră de stat Eni, Meloni a declarat că guvernul său va căuta ajutor din partea sectorului privat și a organismelor internaționale, cum ar fi Uniunea Europeană.
Meloni a făcut din planul Mattei un element central al politicii sale externe de la preluarea mandatului la sfârșitul anului 2022. Nevoile energetice se află în centrul inițiativei, Roma urmărind să servească drept poartă de intrare pe piețele europene pentru gazele naturale din Africa, care au devenit vitale după ce invazia Rusiei în Ucraina a făcut din diversificarea aprovizionării o prioritate pentru UE.
Eni, cel mai mare importator de gaze naturale din Italia, a contracarat deja scăderea livrărilor rusești prin expedierea unor volume sporite din Africa, unde este prezentă de zeci de ani.
Compania a declarat că Algeria, Egiptul și Libia vor fi principalii furnizori de gaze ai Italiei în următorii ani.
Dar Meloni a mai spus că Europa trebuie să susțină industria și agricultura în Africa pentru a consolida economiile locale ca o modalitate de a-i convinge pe tinerii africani nemulțumiți să nu mai migreze spre nord.
Aproximativ 157.600 de migranți cu barca au ajuns în Italia anul trecut, cel mai mare număr din 2016 încoace, subminând promisiunea electorală a lui Meloni de a stopa fluxul de sosiri neautorizate.
Cei mai mulți au plecat din țări nord-africane precum Tunisia și Libia, mulți dintre ei fugind de sărăcie și de conflictele din Africa Subsahariană și Orientul Mijlociu.
"Imigrația în masă nu va fi niciodată oprită, iar traficanții de persoane nu vor fi niciodată înfrânți dacă nu abordăm numeroasele cauze care împing o persoană să își părăsească locuința", a declarat Meloni la summit. "Este exact ceea ce intenționăm să facem".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News