O mare parte din granița elvețiano-italiană este definită de crestele ghețarilor sau de zonele acoperite permanent cu zăpadă. Totuși, din cauza topirii ghețarilor, aceste frontiere naturale s-au deplasat treptat, ceea ce a determinat autoritățile din cele două țări să caute o soluție pentru a ajusta granițele în conformitate cu realitățile geologice actuale. Într-o încercare de a remedia situația, Elveția a aprobat oficial, vineri, acordul referitor la noua delimitare, însă Italia încă nu a făcut același pas. Acest acord a urmat unei propuneri preliminare redactate de o comisie mixtă elvețiano-italiană în mai 2023.

Datele publicate în septembrie anul trecut au indicat că ghețarii Elveției au pierdut 4% din volum în 2023, aceasta fiind a doua cea mai mare pierdere de volum înregistrată vreodată, după recordul din 2022, când s-a topit 6% din masa de gheață. În fiecare an, rețeaua elvețiană de monitorizare a ghețarilor (Glamos) publică un raport anual care subliniază starea ghețarilor. Raportul din 2023 a atribuit aceste pierderi record unor veri foarte călduroase consecutive și iernii din 2022, care a avut ninsori foarte scăzute. Oamenii de știință avertizează că, dacă aceste modele climatice vor continua, procesul de topire se va accelera dramatic în anii următori.

Reprezentanți ai Elveției au declarat vineri, că granițele redefinite au fost stabilite în conformitate cu interesele economice ale ambelor părți implicate. Clarificarea granițelor va ajuta cele două țări să stabilească responsabilitățile în ceea ce privește întreținerea anumitor zone naturale, un aspect deosebit de important în contextul schimbărilor climatice și al scăderii volumului de zăpadă și gheață.

Unde se schimbă granița dintre Elveția si Italia

Modificările granițelor elvețiano-italiene se vor concentra asupra regiunilor Plateau Rosa, refugiul Carrel și Gobba di Rollin, toate aflate în proximitatea Matterhorn-ului și în apropierea unor stațiuni de schi faimoase, cum ar fi Zermatt. Schimbările exacte vor fi implementate și acordul va fi publicat oficial după ce ambele țări vor semna documentele necesare. Potrivit autorităților elvețiene, procesul de aprobare este în curs în Italia.

Efectele topirii ghețarilor din Elveția sunt deja vizibile și alarmante. Anul trecut, Glamos a avertizat că unele ghețari elvețieni se micșorează atât de rapid încât este puțin probabil să mai poată fi salvați, chiar dacă temperaturile globale ar rămâne în limitele impuse de acordul climatic de la Paris, care vizează o creștere de maxim 1,5°C. Fără o reducere drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră, legate de încălzirea globală, chiar și ghețarii mai mari, precum Aletsch – care nu se află pe graniță – ar putea dispărea într-o generație.

Aceste schimbări climatice au scos la lumină și o serie de descoperiri fascinante pe ghețarii elvețieni. În iulie anul trecut, rămășițele umane găsite în apropierea Matterhorn-ului au fost confirmate ca aparținând unui alpinist german dispărut din 1986. Turiștii care traversau ghețarul Theodul, deasupra Zermatt-ului, au observat o cizmă de drumeție și crampoane ieșind din gheață.

Nu este prima descoperire de acest gen. În 2022, epava unui avion care s-a prăbușit în 1968 a ieșit la suprafață din ghețarul Aletsch, iar în 2014, corpul alpinistului britanic Jonathan Conville, dispărut cu mulți ani în urmă, a fost descoperit de un pilot de elicopter care a observat ceva neobișnuit în timp ce livra provizii la un refugiu montan de pe Matterhorn.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News