30 noi 2025, 15:25
Poți descărca aplicația:
În total, 102 judecători din 102 prezenți au votat în favoarea acestei acțiuni, chiar dacă proiectul de lege a venit, de această dată, cu toate procedurile formale respectate, inclusiv cu avizul CSM - unul negativ, dar existent, așa cum ceruse CCR la prima încercare de asumare.
Legea privind pensiile magistraților, în noua formulă negociată de premierul Ilie Bolojan, a fost asumată de Guvern pe 2 decembrie 2025, într-o variantă considerată „atenuată” față de prima versiune respinsă de CCR.
Cu toate acestea, judecătorii nu par convinși de modificări și transmit că au nevoie de clarificări constituționale înainte ca legea să poată merge mai departe. ÎCCJ urmează să publice în perioada următoare motivarea integrală a sesizării.
Premierul Ilie Bolojan a explicat în Parlament motivele asumării răspunderii pe această lege și principalele elemente considerate cruciale pentru reforma sistemului.
El a precizat că Guvernul își asumă proiectul „în condițiile în care, aşa cum ştiţi, Curtea Constituţională, cu un vot de 5 la 4 la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem și avizul CSM, e adevărat, negativ.”
-Creșterea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani.
-Creșterea vechimii minime în muncă de la 25 la 35 de ani, ceea ce face imposibilă pensionarea sub 58 de ani.
-Limitarea pensiei la 70% din ultimul salariu net, în condițiile în care în prezent aceasta este egală cu 100% din ultimul salariu.
-Extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani, astfel încât fiecare generație de magistrați să lucreze un an în plus până la atingerea pragului final de 65 de ani.
Premierul a susținut în fața Legislativului că proiectul răspunde atât unei probleme de echitate socială, cât și uneia de sustenabilitate economică:
El a spus că „nicăieri nu există pensionări, în aceste sisteme, la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu.”
Bolojan a argumentat că actualul sistem generează tensiune socială și îi nemulțumește pe cetățenii care lucrează în condiții dificile, în ture sau în domenii cu salarii modeste.
Totodată, premierul a vorbit despre necesitatea creșterii participării românilor la piața muncii, în special în segmentul 55-64 de ani, unde România este „pe penultimul loc în Europa”.
Noua lege păstrează limita pensiei la 70% din ultimul salariu net, iar tranziția extinsă la 15 ani înseamnă că, abia în 2042, vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani.
Pe scurt:
2025-2040: vârsta de pensionare crește treptat, câte un an în fiecare an.
2042: sistemul intră complet în forma finală.
Nicio pensionare nu mai poate avea loc sub 58 de ani.
Această reformă ar fi trebuit să reprezinte compromisul așteptat între exigențele economice, criticile publice și protejarea independenței sistemului judiciar.
Deși Guvernul a încercat să răspundă criticilor CCR și să atenueze unele dintre prevederi, magistrații nu acceptă actuala formă. Sesizarea votată în unanimitate arată tensiunea profundă dintre puterea executivă și corpul magistraților, într-un moment în care reforma pensiilor speciale este urmărită atent de opinia publică, de partenerii europeni și de instituțiile interne.
Înalta Curte urmează să transmită Curții Constituționale documentul oficial în zilele următoare, iar decizia CCR ar putea influența direct jaloanele privind sustenabilitatea sistemului de pensii și jaloanele asumate în reformele statului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
