”O altă dimensiune pe am dorit să o investigăm a fost măsura în care cei plecați din România se implică în viața comunității de acasă. Am vrut să aflăm dacă ei simt nevoia să facă încă parte din comunitatea din care au plecat și dacă mai multe proiecte derulate în țara de origine ar putea reprezenta un liant socio-cultural”, a declarat sociologul Mădălina HIDEG.

Grafic: Dacă cei plecați discută cu prieteni străini despre zona din care provin / Cercetare Institutul ARGUMENT

Grafic: Discuții cu colegii de serviciu despre zona din care provin / Cercetare Institutul ARGUMENT

Sociologul remarcă diferența de percepție dintre românii din țară și cei plecați în străinătate.

”Românii din țară spun că cei plecați ar trebui să se implice în viața comunității de acasă, însă românii plecați spun că nu se implică, fie din lipsă de timp, fie că nu-i interesează. Ei spun că trebuie să te încerci să te integrezi în comunitatea în care ajungi”, spune Mădălina HIDEG.

Grafic: Implicarea românilor plecați în viața comunității de acasă (ar trebui să se implice?) / Cercetare Institutul ARGUMENT

”Alte diferențe dintre percepție și realitate vin din discuțiile pe care cei plecați ar putea să le aibă despre România cu alți membri ai comunității de acolo (colegi de serviciu sau prieteni străini)”, explică sociologul.

Grafic: Termenii în care se discută cu prieteni străini despre zona din care provin (întrebare filtrată – cei care cred că românii discută cu prieteni străini despre zona din care provin) / Cercetare Institutul ARGUMENT

”Așteptările românilor din țară sunt ca cei plecați să poarte astfel de discuții cu celelalte categorii de persoane, dar, în realitate, asta nu prea se întâmplă”, mai spune HIDEG.

Decalajul dintre percepția celor rămași acasă și realitatea din străinătate se micșorează dacă cel plecat a construit legături mai strânse cu cei din comunitatea în care încearcă să se integreze.

”Dacă cel care a plecat nu a reușit sau nu a dorit să dezvolte o legătură cu  membrii comunității de români, atunci și discuțiile despre România sunt mai puține și mai superficiale”, subliniază sociologul.

Grafic: Termenii în care se discută cu prietenii străini despre zona din care provin - întrebare filtrată / Cercetare Institutul ARGUMENT

Atunci când au loc, aceste discuții sunt în termeni pozitivi, arată sociologul. Unii participanți la sondaj au declarat că nu li se pare normal să denigreze România, că nu vorbesc rău de România, chiar dacă nu au fost ajutați atunci când au avut nevoie.

Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News