Noua reformă are ca scop inversarea acestei tendințe prin reintroducerea principiului „plasării cu prioritate” și aplicarea unor sancțiuni mai dure pentru beneficiarii care refuză în mod repetat locurile de muncă oferite.

Sub deviza „Sprijin și provocare”, guvernul vizează o întoarcere la un model care amintește de Hartz IV – fosta schemă de ajutor social – cu accent pe ocuparea rapidă a forței de muncă. Astfel, noua lege va condiționa sprijinul financiar de acceptarea promptă a ofertelor de muncă. Cei care vor refuza constant vor risca pierderea dreptului la ajutor.

O întoarcere la muncă – cu orice preț?

Scopul principal al reformei este de a reduce șomajul și dependența de sistemul social prin activarea rapidă a persoanelor apte de muncă. Reintroducerea priorității pentru plasarea în muncă înseamnă, practic, că găsirea unui loc de muncă devine prioritară în fața oricărei alte măsuri – fie ea de calificare, reconversie profesională sau consiliere individuală.

Criticii acestui sistem avertizează însă că accentul pus pe viteză ar putea produce mai mult rău decât bine. Helena Steinhaus, directoarea generală a organizației Sanktionsfrei, avertizează că „persoanele riscă să rămână sărace chiar dacă lucrează” și că „plasarea forțată în joburi prost plătite duce la un efect de ușă rotativă”. Cei forțați să accepte rapid orice muncă – fără a avea timp să se recalifice sau să găsească ceva stabil – se întorc, inevitabil, în sistemul de ajutor social.

Această poziție este susținută și de Anja Piel, membru al consiliului de administrație al Federației Sindicatelor Germane (DGB), care afirmă că „sancțiunile și presiunea nu creează locuri de muncă de calitate”. Dimpotrivă, ele alimentează nesiguranța socială și mențin beneficiarii în cercul vicios al locurilor de muncă temporare și prost plătite.

Șeful Jobcenter-ului din Berlin face apel la păstrarea dimensiunii umane a sistemului

În acest context tensionat, Dagmar Brendel, șefa Jobcenter-ului din Berlin-Neukölln – unul dintre cele mai mari și mai complexe centre de ocupare a forței de muncă din Germania – intervine cu o poziție echilibrată. Brendel susține că reorientarea sistemului spre ocuparea rapidă trebuie să fie completată de păstrarea orientării individuale asupra fiecărui caz.

„Calificarea a jucat întotdeauna un rol central și trebuie să rămână astfel”, afirmă Brendel. Ea recunoaște că reintroducerea priorității plasamentului poate aduce eficiență, dar avertizează că „fiecare beneficiar este diferit și trebuie să ne uităm unde sunt posibile investițiile reale în formare profesională”.

Mai mult, Brendel consideră că „orice loc de muncă e mai bun decât niciun loc de muncă”, dar completează că acest lucru trebuie să vină împreună cu măsuri sustenabile: colegi, apreciere socială, integrare reală – elemente esențiale pentru a scoate o persoană din marginalizare și a o reintegra pe termen lung în societate. Ea coordonează activitatea într-un cartier cu un număr mare de șomeri de lungă durată și cunoaște în profunzime dificultățile reale ale procesului de integrare profesională.

Un echilibru fragil între muncă și demnitate

Reforma propusă de noua coaliție se află așadar într-un punct de echilibru fragil între exigențele pieței muncii și drepturile individuale ale beneficiarilor. Pe de o parte, este nevoie de o activare mai rapidă a forței de muncă, în contextul lipsei acute de personal în mai multe domenii – de la logistică la îngrijire medicală. Pe de altă parte, o abordare strict coercitivă riscă să accentueze inegalitățile sociale și să transforme sistemul de ajutor într-o cursă cu obstacole pentru cei mai vulnerabili.

Noua legislație urmează să fie prezentată în Bundestag în următoarele săptămâni, iar dezbaterea publică promite să fie una aprinsă. Sindicatele, organizațiile sociale și reprezentanții Jobcenter-elor cer guvernului să nu transforme venitul de cetățean într-o simplă mașină de plasare rapidă, ci să păstreze componenta de sprijin real, adaptată nevoilor fiecărui individ.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News