Grecia se confruntă cu efectele negative ale turismului de masă, în special în zonele sale emblematice, cum ar fi Santorini și Mykonos. În acest context, prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a anunțat măsuri drastice pentru a combate „turismul excesiv”, un fenomen care pune presiune semnificativă asupra infrastructurii locale și afectează viața cotidiană a localnicilor.

Grecia va impune o taxă de 20 de euro tuturor turiștilor care vizitează destinații populare. Această măsură vine după ce insule precum Santorini, care găzduiește doar 20.000 de locuitori permanenți, au fost copleșite de un aflux anual de peste trei milioane de turiști. Prim-ministrul a subliniat că această taxă este doar una dintre soluțiile menite să limiteze impactul turismului masiv asupra serviciilor publice și a mediului local.

„Grecia nu are o problemă structurală de supraturism, dar unele dintre destinațiile noastre cele mai vizitate suferă enorm în timpul lunilor de vârf. Trebuie să gestionăm mai bine acest aflux și să protejăm comunitățile locale”, a declarat Mitsotakis într-o conferință de presă. El a explicat că noua taxă va fi aplicată în special în zonele cele mai aglomerate, precum insulele Santorini și Mykonos, unde presiunea pe infrastructură este cea mai mare.

„Trebuie să găsim un echilibru între a fi o destinație turistică de top și a proteja viața de zi cu zi a locuitorilor”

Un alt punct de presiune îl reprezintă numărul mare de nave de croazieră care ajung în aceste insule. În timpul verii, aceste nave descarcă mii de pasageri în porturi deja suprasolicitate, ceea ce contribuie la supraaglomerarea insulelor și la dificultatea localnicilor de a-și desfășura activitățile zilnice.

„Transporturile de croazieră au împovărat Santorini și Mykonos, iar acesta este motivul pentru care procedăm la intervenții. Trebuie să găsim un echilibru între a fi o destinație turistică de top și a proteja viața de zi cu zi a locuitorilor”, a adăugat prim-ministrul.

Pe lângă taxa turistică, guvernul a introdus și o serie de măsuri fiscale pentru a controla piața chiriilor pe termen scurt, precum Airbnb. În unele regiuni din Grecia, aproximativ 40% din locuințe sunt acum destinate închirierilor pe termen scurt, ceea ce a dus la o criză a locuințelor pentru localnici și la creșterea prețurilor chiriilor. Proprietarii de Airbnb vor fi impozitați mai sever, iar această măsură este văzută ca un pas necesar pentru a stabiliza piața imobiliară.

În același timp, Mitsotakis a anunțat că va oferi stimulente fiscale pentru proprietarii care își transformă locuințele în chirii pe termen lung, în încercarea de a reduce dependența de închirierile pe termen scurt și de a oferi soluții pe termen lung pentru criza locuințelor.

În unele orașe grecești, precum Atena, locuitorii au început să protesteze împotriva valului de turiști și a transformării clădirilor istorice în spații de cazare moderne pentru vizitatori. Mesaje de tipul „Turiști plecați acasă!” și „Arde Airbnb” au apărut sub formă de graffiti pe zidurile clădirilor. Penny Platanitou, o locuitoare de 58 de ani din Atena, a declarat pentru The Independent: „Este o problemă uriașă pentru că se schimbă peisajul urban. Acolo unde odinioară erau clădiri tradiționale, acum sunt construcții moderne destinate exclusiv turiștilor.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News