Preşedintele Federaţiei Organizaţiilor de Pescari din Delta Dunării (FOPDD), Dan Verbina, a declarat că scăderea cantităţilor de peşte capturate de pescari se explică prin scăderea nivelului apei din lacuri, transmite Agerpres.

"Cantitatea de peşte de la cherhanaua din Crişan au scăzut cu 50% faţă de anul trecut. Vine peşte de calitate proastă, pentru că cel de calitate bună are alte drumuri. Primăvara, am avut un sezon foarte bun. Vara, din cauza condiţiilor hidro-meteo, cantităţile de peşte au mai scăzut. Şi presiunea turistică a dus la scăderea cantităţii de peşte, întrucât toată lumea care vine în Deltă vrea să mănânce un peşte proaspăt", a afirmat preşedintele FOPDD.

Verbina a mai spus că autorităţile ar trebui să stabilească un plan pe termen lung pentru decolmatarea unor zone.

"Ceea ce trebuie făcut este un plan bine gândit şi de lungă durată să începem decolmatarea lacurilor. Vă dau un exemplu, Obretinul Mic, un lac care se află la zece minute de noi şi unde mergeam la pescuit cu tatăl meu acum 50 de ani, în partea de vest avea 8 metri, iar acum acolo are 80 de centimetri. Asta e diferenţa. Peştele trăieşte în apă, nu în noroi", a menţionat Dan Verbina.

De la mărime și greutate, peștele acum se numără

La rândul său, preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), Cătălin Ţibuleac, a subliniat că premiile acordate la ultimele concursuri de pescuit organizate în mediul natural din rezervaţie au fost în funcţie de numărul peştilor capturaţi de participanţi, nu în funcţie de mărimea sau greutatea lor.

"Am avut un concurs de pescuit acum câteva luni şi organizatorii îmi spuneau că echipa care a prins trei exemplare în trei zile de concurs a fost declarată câştigătoare. E foarte puţin în condiţiile în care în anii trecuţi capturile se măsurau în centimetri sau în greutate, acum le cuantificăm la număr. E penibil să vii în deltă, să organizezi un concurs de pescuit şi să nu ai ce să evaluezi la finele concursului. Avem câteva incinte performante în deltă, Staţia 11, Holbina, dar sunt foarte puţine faţă de ceea ce reprezintă delta în ansamblul ei", a precizat preşedintele AMDTDD, Cătălin Ţibuleac.

Toate aceste se întâmplă în condițiile în care de mai bine de șase ani este prohibiție la sturion, introdusă de statul român, nu și de Bulgaria și Ucraina.

Mai mult, România, prin ordinul publicat în Monitorul Oficial nr 403/16.04.2021 privind măsurile de refacere și conservare a populațiilor de sturioni, se interzice pescuitul și comercializarea produselor provenite de la sturioni sălbatici pentru o perioadă nedeterminată.

Braconajul – principala amenințare

Conform unui studiu de piață realizat în perioada 2016-2020, braconajul și comercializarea ilegală de caviar și carne de sturion sălbatic reprezintă cele mai mari amenințări pentru supraviețuirea acestor specii în bazinul Dunării inferioare. Deși pescuitul și comerțul acestor produse sunt ilegale în România, studiul de piață relevă faptul că braconajul și comerțul ilegal de produse din sturion continuă.

În timpul studiului, au fost preluate mostre de caviar și carne de sturion din magazine, restaurante și piețe locale, de la intermediari, din ferme de acvacultură și direct de la pescari, precum și din magazinele on-line. Studiul a fost realizat în Bulgaria, România, Serbia și Ucraina. Rezultatele arată că există pe piață produse din sturioni braconați, 19% din mostre fiind originare din sturioni sălbatici.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News