Scholz a încercat să salveze alianța printr-o serie de întâlniri de criză, dar în cele din urmă a decis să-l demită pe ministrul liberal de finanțe, Christian Lindner, având în vedere tensiunile profunde legate de gestionarea economică a țării. Deciziai marchează o ruptură majoră în politica germană, cu implicații pe termen lung pentru stabilitatea guvernamentală.
Problema centrală care a dus la ruptura dintre Scholz și Lindner a fost finanțarea deficitului bugetar pentru anul 2025, în contextul în care Germania se confruntă cu al doilea an de recesiune consecutivă. Economia germană trece printr-o perioadă dificilă, cu multiple sectoare afectate de criză și de anunțuri de disponibilizări, în special în industria auto, un sector emblematic pentru nemți.
Situația economică precară a ridicat presiuni intense asupra coaliției, fiecare partid rămânând însă rigid pe propriile teme prioritare. Social-democrații au pus accent pe măsurile sociale, Verzii au continuat să promoveze politici pentru combaterea schimbărilor climatice, iar liberalii, prin vocea lui Lindner, au insistat asupra disciplinei fiscale și rigorii bugetare.
Pe lângă divergențele economice, un alt subiect sensibil pentru coaliție a fost migrația, o temă care a divizat și mai mult formațiunile politice de la Berlin. În acest context, extremismul de dreapta a cunoscut o ascensiune semnificativă în Germania, iar acest lucru s-a reflectat în rezultatele alegerilor regionale din această toamnă. Toate cele trei partide din coaliția lui Scholz au suferit înfrângeri semnificative, în timp ce partidele anti-sistem și de extremă dreapta au înregistrat scoruri record la vot.
„De prea multe ori, el mi-a trădat încrederea” și a dat „ultimatumuri”, a declarat Olaf Scholz, referindu-se la Lindner, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc miercuri seară. „Nu mai există suficientă încredere pentru a continua cooperarea”, a motivat cancelarul, care a subliniat că relația de cooperare cu liderul FDP a ajuns într-un punct fără întoarcere.
Scholz a mai precizat că la jumătatea lunii ianuarie intenționează să supună guvernul său minoritar unui vot de încredere în Bundestag. În cazul în care va pierde acest vot, alegerile anticipate ar urma să aibă loc până la sfârșitul lunii martie, cu șase luni mai devreme decât scrutinul programat inițial în septembrie.
Eșecurile electorale recente, inclusiv cele de la alegerile regionale, au afectat serios credibilitatea coaliției SPD-FDP-Verzi. În plus, în cadrul alegerilor europarlamentare din iunie, aceste trei formațiuni au obținut doar 31% din voturi la nivel național, un rezultat slab, care contrastează puternic cu ascensiunea Alternativa pentru Germania (AfD), partidul de extremă dreapta, care s-a clasat înaintea tuturor partidelor de guvernare. Acest fapt subliniază o tendință de reconfigurare politică în Germania, unde partidele tradiționale se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea formațiunilor anti-sistem.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News