El a subliniat că România are acum posibilitatea de a-şi dezvolta adevăratul potenţial la nivel economic şi social, cu ajutorul miliardelor de euro care vin de la Uniunea Europeană prin Programul de Redresare şi Rezilienţă.

În faţa scumpirilor din ultima perioadă la energie şi alimente, cele mai bune măsuri sunt sprijinirea consumatorilor vulnerabili şi aplicarea unor măsuri de creştere a eficienţei energetice, spune comisarul. El nu crede că poate exista o definiţie unică a consumatorilor vulnerabili la nivel european, din cauza diferenţelor mari dintre ţări. Din acelaşi motiv nu poate exista nici sistemul unic de pensii.

În ceea ce priveşte criza refugiaţilor din Ucraina, Comisia Europeană se află în proces de activare a Mecanismului de Protecţie Temporară, iar statele membre care primesc refugiaţi vor fi ajutate cu bani europeni, menţionează el.

AGERPRES: Cum a fost vizita în România şi care sunt concluziile principale după discuţiile cu autorităţile române?

Nicolas Schmit: Vizita în România a fost foarte fructuoasă, foarte interesantă. Am avut discuţii foarte interesante cu Guvernul, dar şi cu ONG-uri şi cu partenerii sociali. Personal am învăţat foarte mult.

De asemenea, am profitat de oportunitate pentru a explica priorităţile actuale în termeni de politici europene, dată fiind criza cu care ne confruntăm acum cu Ucraina, dar şi cu dificultăţile în domenii precum preţurile la energie, preţurile la alimente şi situaţia economică generală cu care ne confruntăm.

Sprijin pentru cei care nu-și pot plăti facturile la energie

Şi care sunt concluziile? Cum putem ajuta oamenii să facă faţă scumpirilor din această perioadă?

Nicolas Schmit: Există abordări diferite. Abordarea pe termen scurt este aceea că, dacă avem posibilitatea, să sprijinim acele gospodării aflate într-o situaţie dificilă să îşi plătească facturile la energie. Asta este ceea ce a propus Comisia Europeană. Ştiu că uneori, în contextul naţional, asta nu este uşor de făcut, să sprijini.

În ceea ce priveşte perspectiva pe termen lung, am devenit mai autonomi în ceea ce priveşte producţia de energie. Apropo, asta este situaţia în cazul României, unde aveţi un nivel ridicat al producţiei naţionale de energie. Acest lucru ar trebui să se întâmple la nivelul întregii Uniuni Europene, unde Europa trebuie să fie mai puţin dependentă prin producţia proprie, energii regenerabile şi, de asemenea, ştiu că aveţi rezerve de gaze care sunt încă considerate drept surse de tranziţie pentru următorii 20 de ani. Acestea sunt modalităţile pe termen scurt şi lung.

Deci suntem un exemplu bun?

Nicolas Schmit: Cred că sunteţi norocoşi pentru că sunteţi o ţară cu o mare autonomie în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie, ceea ce nu este cazul pentru restul ţărilor membre UE. Chiar şi marile state membre UE sunt foarte dependente, în special de gazele naturale ruseşti, şi asta este acum o mare problemă.

Ar trebui să protejăm pe toată lumea sau doar consumatorii vulnerabili?

Nicolas Schmit: În primul rând aş spune că ar trebui să existe o protecţie pentru cei mai vulnerabili, pentru acele gospodării care au dificultăţi în a-şi plăti facturile la energie. Însă există şi o altă problemă pe care vreau să o menţionez, pentru că am propus acest lucru în legătură cu schimbările climatice, dar nu numai, este să investim mai mult în renovarea clădirilor. Din păcate, avem clădiri care consumă foarte multă energie şi apoi produc sărăcie energetică, pentru că oamenii au probleme în a-şi achita facturile la energie.

Deci cred că ar trebui să propunem, şi asta face Comisia Europeană, să investim mai mult în renovarea clădirilor. Vom avea mai puţin CO2, deci este mai bine pentru mediul înconjurător, mai bine pentru situaţia economică a gospodăriilor şi în al treilea rând, creezi locuri de muncă în sectorul construcţiilor, pentru că aceste clădiri trebuie renovate, deci există foarte multe oportunităţi pentru a crea locuri de muncă şi a ajuta, de asemenea, IMM-urile.

Poate alte măsuri în domeniul eficienţei energetice?

Nicolas Schmit: Da, asta înseamnă eficienţa energetică pentru locuinţe. Dar eficienţa energetică este importantă şi la alte nivele, fie industrie sau alte activităţi.

Ar putea exista o definiţie unică a consumatorului vulnerabil la nivelul UE?

Nicolas Schmit: Cred că situaţiile sunt destul de diferite între statele membre, având în vedere venitul unor persoane care au dificultăţi în a-şi plăti factura la energie. Deci dacă dintr-odată procentul din venituri pe care trebui să îl plăteşti pentru încălzire sau alte scopuri trece peste un anumit prag, atunci începi să devii vulnerabil şi oamenii au dificultăţi în a plăti pentru acest lucru. Cred că acesta este ceva ce trebuie definit la nivel naţional, pentru că aceste nivele sunt diferite de la o ţară membră la alta.

Pensiile din România sunt foarte mici 

Cum aţi descrie sistemul de pensii din România?

Nicolas Schmit: În mod normal, sistemul de pensii reflectă şi situaţia economică, nivelul salariilor. Atunci când ai salarii mici, ai şi pensii mici. Cred că acest lucru trebuie analizat în contextul mai larg al economiei şi în contextul mai larg al salariilor. Din ce ştiu eu, sunt pensii în România care sunt foarte mici şi care nu împiedică oamenii să fie în risc de sărăcie.

Ce părere aveţi de procentul de 9,4% din PIB? Ar putea deveni mai flexibil?

Nicolas Schmit: Am avut foarte multe discuţii cu privire la acest subiect. Cred că ceea ce este important acum este să ne uităm mai puţin la ceea ce ar putea să se întâmple în următorii 10-20 de ani. Important acum este să implementăm Planul de Redresare şi Rezilienţă, pentru mine asta este extrem de important, pentru că asta permite economiei româneşti să fie întărită, să investească în diferite domenii, inclusiv în domenii sociale.

Pe termen mediu şi lung, desigur, trebuie să dai dovadă de o anumită flexibilitate, deci cred că asta este ceva cu care ne confruntăm tot timpul, flexibilitatea, în special dacă ai în vedere o perspectivă pe termen lung asupra situaţiei.

În România, un pensionar obişnuit are probleme în a-şi plăti facturile, a-şi cumpăra de mâncare sau a se încălzi în timpul iernii. Îşi pun două pulovere sau două pături în timpul nopţii şi închid căldura. Acest lucru este normal?

Nicolas Schmit: Cu siguranţă nu este normal. Cred că unul din obiectivele politicilor noastre la nivel european şi una din ţintele noastre este să reducem sărăcia, pentru că situaţia pe care aţi descris-o nu este doar sărăcie energetică, pe care am discuta-o acum, dar şi sărăcie într-un sens mai larg.

Iar eradicarea sărăciei înseamnă că oamenii pot avea o viaţă decentă şi asta include şi persoanele în vârstă, care au lucrat din greu, deseori pentru salarii mici, pe perioada vieţii lor profesionale şi au ieşit la pensie în sărăcie. Şi asta este o problemă reală. Cred că trebuie reflectat asupra acestui aspect şi, pe cât este posibil, corectat.

România nu este o țară săracă

Credeţi că România este o ţară săracă?

Nicolas Schmit: Nu aş spune că România este o ţară săracă. Este o ţară cu o anumită istorie. Este o ţară cu un potenţial enorm, dar acest potenţial trebuie acum pus în valoare. Trebuie făcute investiţii mari, în special în competenţe. Am discutat foarte mult despre milioanele de cetăţeni români care au plecat din ţară, în foarte multe cazuri fiind vorba de oameni foarte bine pregătiţi. Deci asta arată că este vorba de o ţară cu o populaţie bine pregătită şi dinamică. Deci există acest potenţial care trebuie pus în valoare în dezvoltarea ţării sau mai bine pus în valoare în dezvoltarea ţării.

Cred că există un potenţial enorm în această ţară şi cred că acum există posibilităţi din partea Europei de a susţine acest potenţial. Fondul de Redresare şi Rezilienţă pune la dispoziţia României miliarde de euro pentru a fi investite în diferite domenii tocmai pentru a moderniza economia, pentru a îmbunătăţi diferite infrastructuri, dar şi pentru a îmbunătăţi infrastructura socială, fie că este vorba de educaţie, sănătate, îngrijirea copilului, este foarte important să investim în copii. Deci cred că aceasta este o oportunitate unică, cu sprijinul Europei, pentru a promova progresul economic şi social în anii care vor veni.

Ar putea exista un sistem unic de pensii în UE?

Nicolas Schmit: În 200 de ani, vreţi să spuneţi?

Nu ştiu. La un moment dat.

Nicolas Schmit: Nu. Nu cred în astfel de lucruri. Sistemele de pensii sunt foarte mult legate de contextele naţionale. Uniformizarea sistemelor de pensii, chiar şi pe termen lung, nu este realistă.

Trebuie să ne asigurăm că sistemele de pensii au două elemente principale: garantează sustenabilitatea sistemului de pensii, pentru că, dacă nu este sustenabil, nu poate fi finanţat şi există riscul că vor exista generaţii care nu primesc pensia adecvată. Al doilea element este exact acesta, ca pensia să fie la nivelul la care oamenii să aibă o viaţă decentă, iar acesta este un lucru care nu este uşor de creat, pentru că, aşa cum am spus, salariile mici nu duc la pensii mari.

Salariile mici, cu contribuţii mici, produc pensii şi mai mici. Şi aici este echilibrul la care trebuie să lucrezi, să găseşti echilibrul pentru ca oamenii, la pensie, să aibă o pensie la un nivel adecvat care să le permită să aibă o viaţă decentă.

Uniunea Europeană oferă ajutor țărilor care primesc refugiați din Ucraina

În ceea ce priveşte criza refugiaţilor din Ucraina, aveţi o cifră câţi au venit deja în ţări din UE?

Nicolas Schmit: Conform statisticilor ONU, mai mult de 3 milioane de oameni au plecat din Ucraina, probabil ne apropiem de 4 milioane. Ei s-au dus în primul rând în ţările de la graniţa Ucrainei. Cei mai mulţi în Polonia, mai mult de 2 milioane, iar următoarea ţară cu cei mai mulţi refugiaţi este România, pentru că România are o graniţă lungă cu Ucraina.

Ce face Comisia Europeană, cu suportul unanim al statelor membre, este să activeze ceea ce numim Mecanismul de Protecţie Temporară. Este pentru prima dată când activăm acest mecanism, care conferă refugiaţilor drepturi sociale, de a participa la piaţa muncii, şi lucrăm acum la punerea sa în practică.

Majoritatea refugiaţilor sunt femei şi copii, care au plecat în condiţii dramatice. Prioritatea este să îi protejăm, să le dăm toate garanţiile şi protecţia de a nu deveni victime ale traficului de orice fel. Este principala preocupare, protecţia femeilor şi a copiilor.

A doua preocupare este să nu existe o întrerupere prea mare în şcolarizarea şi educaţia copiilor, pentru că nu vrem să avem o generaţie pierdută în rândul copiilor ucraineni, provocată de acest război criminal. Deci facem tot ce este posibil să le oferim accesul la educaţie, în şcoli, în şcoli speciale sau online. Dacă este online trebuie să le asigurăm şi device-urile necesare.

Printre refugiaţi sunt şi mulţi profesori. Sunt multe femei profesoare care au venit aici şi putem organiza împreună cursuri pentru aceşti copii. Este foarte important. A treia prioritate este să le oferim refugiaţilor din Ucraina posibilitatea de a munci şi mulţi au compentenţe, sunt foarte bine pregătiţi şi îşi pot găsi joburi.

Toate acestea pot fi suportate de către Uniunea Europeană, pentru că este o provocare pentru ţările membre care primesc refugiaţi, fie că vorbim de Polonia, de alte ţări, de România, Estonia, Slovacia, Cehia, care au primit mulţi refugiaţi. Am pus la dispoziţie măsuri de urgenţă şi aceste ţări sunt sprijinite financiar.

Pentru că, dacă am stopa acest sprijin, acele ţări, inclusiv România, au nevoie de sprijinul european şi de proiectele europene pentru a-şi îmbunătăţi propria viaţă, propriile condiţii de muncă, de educaţie şi altele, acestea nu ar trebui pierdute din vedere. Trebuie să avem această abordare echilibrată: să sprijinim şi refugiaţii, dar şi ţările care primesc aceşti refugiaţi şi care au nevoie de sprijinul Uniunii Europene.

Există un anumit buget pentru asta?

Nicolas Schmit: Am mobilizat mai multe bugete care sunt disponibile la nivelul Uniunii Europene şi banii care sunt acolo şi încă nu au fost folosiţi, pentru a aloca aceşti bani către ţările membre într-un mod mult mai flexibil, simplificat, fără cofinanţare, cu finanţare 100%. Nu cofinanţare 50% UE - 50% statul membru, ci sunt proiecte care vor fi finanţate 100% din bani europeni. Poate va urma o nouă etapă, dar asta este în funcţie de evoluţia situaţiei. Va trebui să vedem cum vom putea mobiliza fondurile europene.

O parte din refugiații ucraineni ar putea rămâne în Europa

Vă aşteptaţi ca unii dintre refugiaţii ucraineni să rămână în ţările din UE şi să înceapă o nouă viaţă aici?

Nicolas Schmit: Multe depind de situaţia din teren, pentru că nimeni nu ştie cât timp va mai dura acest război. Mă tem că va dura mai mult decât oricine speră. Ţara lor este devastată. Ce s-a întâmplat acolo este cu adevărat o devastare criminală. Şi probabil o mare parte dintre aceşti oameni vor începe să-şi câştige traiul aici, să aibă o slujbă, chiar să înceapă afaceri. Şi probabil ar putea rămâne în acel loc.

Aveţi o estimare care au fost costurile până acum?

Nicolas Schmit: Este foarte dificil de estimat. Costurile diferă de la un stat la altul, dar cu cât durează mai mult această situaţie, cu atât mai mulţi oameni au nevoie de sprijin. Cred că este un cost uriaş şi este o obligaţie pe care o avem cu toţii de a ajuta şi o obligaţie a Uniunii Europene să ajute acele ţări care acum suportă aceste costuri. Este o valoare a Europei să îi ajutăm pe aceşti oameni care sunt refugiaţi, victime ale acestui război teribil.

Este greu de evaluat acum un cost, pentru că fiecare zi aduce noi refugiaţi şi suma care este cheltuită creşte. Dar este ceva cu adevărat important şi sprijinul financiar din partea Uniunii Europene este foarte important.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News