În document, judecătorii spun că ministrul Sănătăţii a impus noi condiții pentru internare, fapt ce a generat reguli cu „caracter imprevizibil, incert şi dificil de anticipat” şi fără să respecte limite. Curtea mai precizează că orice persoană trebuie să se bucure de posibilitatea contestării în justiţie a detenţiei de ordin medical într-un termen scurt, astfel încât, în cazul in care internarea este constatată ca fiind nelegală, ea să poată fi eliberată.
"Altfel spus, persoana căreia i se aplică măsura detenţiei de ordin social medical trebuie să beneficieze de un drept de acces la justiţie efectiv, care să asigure judecarea într-un termen rapid a acţiunii şi să dispună eliberarea persoanei deţinute nelegal”, spune motivarea.
În privinţa internării cu forţa a unui pacient, CCR atrage atenţia că măsura este în Codul Penal şi în Legea sănătăţii mintale, dar că aceasta este dispusă de judecători.
„Simpla menţionare a unei măsuri privative de libertate, aşa cum este internarea obligatorie pentru prevenirea răspândirii unor boli transmisibile, nu poate fi considerată însă ca fiind suficientă pentru a întruni condiţia legalităţii”, susțin judecătorii CCR.
Legiuitorul trebuie să aibă în vedere că internarea obligatorie reprezintă ultima opţiune la care autorităţile pot recurge pentru a preveni răspândirea unei boli transmisibile şi este necesar să fie reglementate şi alte măsuri mai puţin severe, arată CCR.
"Reglementările Ordinului ministrului sănătăţii nr.414/2020 sunt relevante pentru a constata că măsura carantinei dispusă în România în contextul epidemiei determinată de infecţia cu COVID-19 a putut fi calificată, în anumite situaţii, ca o veritabilă privare de libertate, precum şi ca o restrângere, implicită, a exerciţiului drepturilor fundamentale prevăzute de art.25 şi art.26 din Constituţie, astfel că este imperativă reglementarea acesteia la nivelul legislaţiei primare, cu respectarea tuturor condiţiilor constituţionale şi internaţionale în materie”, se mai arată în motivare.
Prin urmare, se impune stabilirea printr-o lege a condiţiilor de instituire a carantinei, a formelor pe care măsura le poate lua şi stabilirea unei proceduri, mai punctează Curtea.
„De asemenea, Curtea consideră că este imperativă asigurarea unui drept de acces efectiv la justiţie, mai ales atunci când carantina dobândeşte toate caracteristicile unei privări de libertate”, se arată în document.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News