Curtea Constituțională a României a publicat motivarea deciziei cu privire la admiterea contestațiilor formulate de doamna Amalia Bellantoni și domnul Mihai Gheorghe Ursa şi anularea Deciziei Biroului Electoral Central nr.18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024.

Diana Şoşoacă pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la calitatea României de stat membru al UE şi NATO, precizează, luni, Curtea Constituţională, în motivarea deciziei privind respingerea candidaturii acesteia la prezidenţiale.

Vezi documentul AICI. (accesând linkul poți descărca documentul pe dispozitivul tău și să-l citești oricând)

Extras din documentul CCR

"Se menționează că este de notorietate comportamentul doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă de „călcare în picioare” a valorilor înscrise în Constituție. Astfel, în anul 2021, aceasta și soțul său au fost invitați de onoare la Ambasada Rusiei la o recepție organizată cu ocazia zilei naționale a Federației Ruse. Doamna Șoșoacă a anunțat că își cere scuze Ambasadei Rusiei pentru protestul organizat în fața ambasadei ce a vizat masacrul de la Fântâna Albă. În continuare, după ce a fost implicată într-un scandal care a avut loc la Palatul Parlamentului și în care a avut calitatea de agresoare, a susținut că „România nu e stat de drept. În România s-a instaurat dictatura. Păi în Rusia e mai multă democrație decât în România de o mie de ori. Și în China e democrație!”

Citește și: Noi probleme pentru Șoșoacă. Are dosar penal pentru că a omagiat mişcarea legionară

8. La finalul anului 2021, doamna Șoșoacă a fost implicată într-un scandal ce a implicat agresarea și lipsirea de libertate a unor jurnaliști Rai Uno. Astfel, în momentul în care jurnalista Lucia Gorraci a revenit alături de polițiști, aceasta a început să filmeze cu telefonul mobil înaintând în cabinet. „Asta e răpire”, spunea în engleză jurnalista. „Dați-o afară”, le-a cerut doamna Șoșoacă polițiștilor, care o trăgeau de brațe pe jurnalistă, după care au început îmbrâncelile în care a intervenit și soțul senatoarei, domnul Silviu Șoșoacă. În imagini nu se vede ce făcea acesta, dar se aude vocea doamnei Șoșoacă: „Silviu, încetează! Silviu încetează!”, iar polițiștii au sărit să îl imobilizeze: „Păi, voi îl luați pe soțul meu?”, se aude doamna Șoșoacă. La rândul ei, aceasta pare să o împingă pe jurnalistă. Este momentul în care jurnalista le-a spus polițiștilor: „Nu ne protejați! Suntem presa!”. „Nu dau doi bani că sunteți presa”, a răspuns doamna Șoșoacă. În continuare, Italia a solicitat României să lămurească situația agresării și lipsirii de libertate a jurnaliștilor italieni. Guvernul României a procedat la condamnarea intimidării jurnaliștilor de către doamna Șoșoacă și soțul acesteia. Mai mult, autoritățile italiene au solicitat Ambasadei României la Roma informații cu privire la eventuale măsuri adoptate de autoritățile române competente.

9. În noiembrie 2021, Parchetul General a declinat Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) un dosar penal care o vizează pe doamna Șoșoacă, în care erau efectuate cercetări în legătură cu blocarea în luna septembrie a unui centru de vaccinare anti-COVID dintr-o comună din județul Iași. În legătură cu situația generată de virusul SARS-CoV-2, doamna Șoșoacă a incitat în mod public populația la revoltă într-o manieră nedemnă de un candidat la alegerile prezidențiale."

Vizita la Ambasada Rusiei, motiv pentru respingerea candidaturii

"10. La finalul anului 2021, doamna Șoșoacă a proferat amenințări la siguranța națională a statului român, sugerând că poate furniza informații de natură să destabilizeze NATO și Uniunea Europeană. Mai mult, aceasta a contribuit la diseminarea propagandei ruse prin discreditarea NATO, fapt ce a pus România într-o poziție dificilă la nivel internațional, în rândul partenerilor occidentali. O reacție similară a avut și față de Uniunea Europeană, când a declarat: „Fă, Europo, tu mori, noi înviem și trăim în veacul vecilor! Și cu tine vor muri toți veneticii și trădătorii neamului și țării pe care i-ai cumpărat și i-ai făcut să trădeze! Piei, fă, Europo! Piei, cu diavolii tăi cu tot! Aici este Grădina Maicii Domnului! Pe aici nu se trece.” Nu doar că această declarație reprezintă preluarea propagandei ruse în legătură cu blocul comunitar, ci arată și instabilitatea candidatului. Aceste declarații nu au caracter de excepție, fiind o regulă în discursul public al doamnei Șoșoacă. Totodată, doamna Șoșoacă a militat constant pentru scoaterea României din NATO, despre care a afirmat că este „cea mai agresivă, incitantă, periculoasă și potențial distructivă Alianță militară!”, pentru părăsirea blocului comunitar (așa-numitul RoExit), a fost declarată personalitatea anului 2021 de către publicația „Sputnik”, participă în mod recurent la recepțiile organizate în cadrul Ambasadei Rusiei din București, inclusiv după alegerea sa ca membru al Parlamentului European, a promovat mesaje propagandistice rusești și a solicitat inclusiv o alianță între România și Rusia în războiul declanșat de aceasta din urmă împotriva Ucrainei. La recepțiile de la Ambasada Rusiei reiterează narativele propagandei ruse, prin aruncarea culpei în sarcina Occidentului în ceea ce privește începerea și continuarea războiului din Ucraina. Aceasta a declarat la una dintre aceste recepții: „Rusia va avea granița direct cu România, curând. Nu știu dacă este din fericire sau din păcate. Nu e problema noastră, nu trebuie să ne intereseze, noi trebuie să ne întărim, că altfel vom fi preluați. Acum suntem un stat sclavagist, nu suntem o colonie, suntem sclavi aserviți SUA. Nici UE nu înțelege că e aservită SUA. Este o colonie care joacă rolul de prostănacul Americii. Din război s-a ales praful de Europa și de economia ei. SUA nu au nevoie de competitori.”

11. Ulterior declanșării războiului din Ucraina, o delegație formată din 4 parlamentari români, printre care și doamna Șoșoacă, a avut o întâlnire cu ambasadorul Federației Ruse, domnul Valery Kuzmin, pe tema Memoriului transmis cu privire la Neutralitatea României, Pacea de la București. Totodată, aceasta a sărbătorit Ziua Unității Naționale a Rusiei la ambasada rusă de la București, după cum reiese din fotografiile publicate de misiunea diplomatică pe Facebook.

12. În spațiul public sunt făcute afirmații inclusiv în legătură cu colaborarea doamnei Șoșoacă cu persoane influente din țară și din străinătate, prin care i-a fost facilitată acesteia organizarea de evenimente în Europa, ocazie cu care își diseminează mesajele proruse și antieuropene pe rețelele de socializare rusești, inclusiv prin intermediul unor cunoscuți apropiați de-ai lui Vladimir Putin. Doamna Șoșoacă a oferit interviuri unor publicații rusești în care a promovat aceleași mesaje propagandistice cu cele ale Rusiei și a denigrat NATO și Uniunea Europeană, insistând pe „neutralitatea” României și necesitatea ca țara noastră anexeze teritorii în prezent ucrainene. De asemenea, a mai declarat că „spațiul de aici ar putea să fie Elveția Balcanilor. Eu vreau neutralitate și să știți că toți ar fi interesați de o neutralitate aici. Rusia nu atacă pe nimeni, dacă nu este atacată.” În același sens, think thank-ul Robert Lansing Institute (RLI) susține într-o analiză publicată pe 23 martie 2023 că doamna Șoșoacă are legături cu serviciile secrete militare ruse și că cea mai recentă operațiune a „GRU” în România este proiectul de lege depus de senatoarea română privind anexarea unei părți din teritoriul Ucrainei. RLI mai spune că „este probabil ca doamna Șoșoacă să fi intrat în atenția serviciilor secrete rusești ca fostă membră a partidului de extremă dreapta neonazist antisemit prorus Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), din care a fost exclusă”. Totodată, aceasta a făcut în mod constant apologia invaziei ruse în Ucraina. Diseminarea mesajelor propagandistice care servesc intereselor Rusiei au fost lăudate inclusiv de șeful de la acel moment al mercenarilor Wagner, care a reacționat la demersul senatoarei Diana Șoșoacă, cea care cere anexarea de către România a unor teritorii din Ucraina.

13. În primul său discurs din Parlamentul European, doamna Șoșoacă a abordat din nou teme antioccidentale și proruse, mergând într-atât de departe încât să proclame necesitatea neutralității României, în contextul în care demersurile de integrare euroatlantică sunt consacrate la nivel constituțional.

14. De altfel, văditul dispreț față de reguli al doamnei Șoșoacă a fost arătat și prin exclamațiile sale din Parlamentul European („E permis să fac tot ce vreau”), ocazie cu care a fost din nou dată afară din sala plenului. Această atitudine nu a trecut neobservată în presa rusească, în care s-a reținut că „Deputata Diana Șoșoacă, din România, a purtat o botniță în plenul Parlamentului European, ca semn de protest față de restricționarea libertății de exprimare”, potrivit site-ului de știri ura.ru. În plus, comportamentul agresiv fizic și verbal al doamnei Șoșoacă este îndeobște cunoscut, aceasta nesfiindu-se să profereze amenințări cu moartea la adresa persoanelor cu care discută: „Mama voastră a dracu’ de nenorociți. Nu se poate. Trebuie să fiți împușcați cu toții, bă! Bă, sclavi nenorociți, omorâți cu toții ar trebui să fiți, împușcați în piața publică.” Pe de altă parte, doamna Șoșoacă dă dovadă de dispreț față de lege în mod constant, crezându-se mai presus de aceasta, un exemplu în acest sens fiind și momentul când a rămas fără permis de conducere, fiind amendată după ce a fost depistată conducând cu 110 km/oră pe un tronson de drum pe care viteza maximă admisă era de 40 de km/oră. Doamna Șoșoacă a avut o dispută cu polițiștii care au oprit-o în trafic, pe care i-a insultat și i-a amenințat, punând întreaga situație pe seama sistemului care vrea să o oprească din campania electorală."

De ce i-a fost respinsă candidatura lui Șoșoacă la prezidențiale

"Date fiind atitudinile și comportamentele anterioare (și prezente) ale doamnei Șoșoacă, se poate observa cu ușurință că aceasta a încercat, prin utilizarea abuzivă a demnităților pe care le-a avut/le are, să exercite suveranitatea în nume propriu, fapt interzis, de plano, de Constituție. Toate aceste luări de poziție oficiale (nu speculative) pe care le-a avut sunt de natură să amenințe ordinea constituțională în România, prevederile art.1 alin.(1), (3) și (5) din Constituție fiind simple sugestii demne de ignorat, după bunul său plac. În același sens, intențiile doamnei Șoșoacă în legătură cu scoaterea României din NATO și ieșirea din Uniunea Europeană (RoExit) sunt contrare literei și spiritului Legii fundamentale a statului român, care la art.148 și 149 a punctat importanța aderării României la Uniunea Europeană și la NATO.

Or, și această conduită, cu caracter vădit anticonstituțional, putea și trebuia să fie luată în considerare de către BEC la momentul emiterii deciziei de înregistrare a candidaturii doamnei Șoșoacă, întrucât se poate prefigura cu ușurință faptul că acest candidat, dacă va deveni Președinte al României, va continua să nesocotească Constituția. În același sens, aceste aspecte indică faptul că persoana în cauză nu este aptă să îndeplinească atribuțiile funcției de Președinte al României, întrucât dă dovadă de instabilitate și, prin urmare, nu poate candida în mod legitim la această poziție. Respectarea Constituției nu este doar o obligație legală, ci și una morală, mai ales pentru cel care aspiră să devină garantul acesteia.

16. O limitare a dreptului de a fi ales pentru motivele anterior menționate nu aduce atingere esenței dreptului, urmărește un scop legitim și utilizează mijloace care nu sunt disproporționate. Drepturile garantate de art.3 din Protocolul nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu sunt absolute, iar statele dispun de o marjă largă de apreciere în această materie, putând exista limitări implicite, concept ce are o importanță majoră pentru a stabili relevanța scopurilor urmărite de restricții asupra drepturilor garantate de această dispoziție. Or, având în vedere că art.3 din Protocolul nr.1 la Convenție nu conține o listă precisă de „scopuri legitime” pentru a căror realizare poate fi limitat exercițiul dreptului pe care îl garantează, statele sunt libere să se bazeze pe un scop care nu este inclus în acea listă pentru a justifica o restricție, cu condiția ca acest scop să fie compatibil cu principiul statului de drept și cu obiectivele generale ale Convenției. În sensul celor menționate sunt invocate Hotărârile din 8 noiembrie 2016, 22 decembrie 2020 și 6 aprilie 2020, pronunțate în cauzele Yabloko Russian United Democratic Party și alții împotriva Rusiei, paragraful 68, Selahattin Demirtaș împotriva Turciei, paragraful 387, și Labita împotriva Italiei, paragraful 42.

17. Având în vedere cele expuse, se apreciază că BEC trebuia să emită o decizie de respingere a înregistrării candidaturii doamnei Șoșoacă.

18. În dovedirea celor afirmate, contestatoarea, conform prevederilor art.52 alin.(3) din Legea nr.47/1992, a atașat la dosarul cauzei un stick de memorie cu probe video.

19. Pe rol se află și soluţionarea contestației formulate de domnul Mihai Gheorghe Ursa împotriva înregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024.

20. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională la data de 4 octombrie 2024 şi formează obiectul Dosarului nr.3045F/2024, la care au fost ataşate propunerea de candidatură a doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă și Decizia Biroului Electoral Central nr.18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, transmise de Biroul Electoral Central (BEC) cu Adresa nr.102C/BEC/P.R./2024 din 4 octombrie 2024, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr.9218 din 4 octombrie 2024.

21. Contestatorul susține, în esență, că în România pot funcționa ca partide politice numai asociațiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, care respectă prevederile art.3 alin.(1) și (2) din Legea partidelor politice nr.14/2003, fiind interzise cele care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activități pe care le organizează, încalcă prevederile art.30 alin.(7) și ale art.40 alin.(2) și (4) din Constituție. Așa fiind, partidele politice aflate în asemenea situații sunt, după caz, interzise sau nu pot funcționa. În consecință, o astfel de formațiune politică nici nu poate propune candidaturi la funcția de Președinte al României. Or, în condițiile în care doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă candidează din partea Partidului S.O.S. România și sub semnul electoral al acestuia, este evident că această candidatură nu poate fi acceptată.

22. În continuare, contestatorul face referire la diverse aspecte ale comportamentului candidatei, apreciind că acestea sunt fapte notorii, nefiind nevoie de o probă a verității lor. În final, anexează o listă cu exemple ale comportamentului „antidemocratic” al candidatei, menționând, printre altele, „prietenia” acesteia cu Rusia, precum și atitudinile și comportamentele antisemite și legionare.

23. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr.3045F/2024 la Dosarul nr.3043F/2024. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, având în vedere obiectul contestațiilor, în temeiul art.139 din Codul de procedură civilă coroborat cu art.14 din Legea nr.47/1992, dispune conexarea Dosarului nr.3045F/2024 la Dosarul nr.3043F/2024, care a fost primul înregistrat.

24. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în temeiul art.68 alin.(1) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, pune concluzii de respingere a contestațiilor, arătând că decizia de înregistrare a candidaturii îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr.370/2004, iar aspectele de constituționalitate învederate cu privire la activitatea candidatului urmează să fie analizate de Curtea Constituțională. Criticile referitoare la neconstituționalitatea formațiunii politice care a propus candidatul ce constituie obiectul contestațiilor nu pot fi analizate în cadrul atribuției Curții Constituționale reglementate de art.146 lit.f) din
Constituție. "

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News