Incertitudinea politică şi cele trei runde de alegeri care au avut loc anul trecut au amânat adoptarea acestui plan, care a fost elaborat în 2020 după ce Bulgaria, împreună cu Croaţia, a fost admisă în mecanismul ERM II (mecanismul ratelor de schimb - n. r.), care îi va permite să devină membră a zonei euro peste câţiva ani.

Cea mai săracă ţară membră a Uniunii Europene, care are deja moneda naţională (leva) legată de euro, a promis că va adopta moneda unică în 2024, la actualul curs de schimb fix.

"Bulgaria a adoptat, de facto, euro prin Consiliul Monetar. Din cauza cursului de schimb fix, de exemplu, dacă am vrea să majorăm dobânzile nu o putem face", a spus ministrul bulgar al Finanţelor, Assen Vassilev. "Planul de astăzi oferă un calendar clar băncilor şi altor instituţii de plată cu privire la modul în care va fi adoptat euro. Este doar primul pas tehnic", a adăugat Vassilev.

Cu toate acestea, socialiştii şi formaţiunea "Există un Astfel de Popor", membri ai coaliţiei guvernamentale formată din patru partide, care în principiu susţin adoptarea monedei euro, s-au pronunţat vineri împotriva aprobării planului naţional. Cele două formaţiuni au apreciat că nu există analize din partea Băncii Naţionale a Bulgariei cu privire la modul în care adoptarea euro va afecta veniturile oamenilor şi economia pe ansamblu.

"A fost clar de când am aderat la UE că vom adopta euro. Când anume ar trebui să se întâmple asta, depinde de noi. Trebuie să luăm o decizie rezonabilă şi în cunoştinţă de cauză iar cea adoptată astăzi nu este una de acest fel", a declarat lidera socialiştilor şi deţinătoarea portofoliului Economiei, Kornelia Ninova.

În replică, ministrul Finanţelor, Assen Vassilev, a spus că discuţiile din Parlament, unde modificările legale trebuie să fie aprobate, urmează să fie organizate la fel ca şi dezbaterea publică.

Însă Bulgaria, care nu a demonstrat rezultate tangibile în lupta împotriva corupţiei, ar putea să întâmpine provocări şi în îndeplinirea criteriilor nominale pentru aderarea la zona euro.

Bulgaria este una dintre ţările membre UE cu cel mai mic grad de îndatorare şi începând din 2020 a înregistrat deficite publice de aproximativ 3% din PIB. Însă explozia preţurilor la energie şi alimente a dus rata anuală a inflaţiei până la 14,4% în luna aprilie, cel mai ridicat nivel de după 2008.

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.

Când va trece România la moneda euro?

Următorul raport privind trecerea la euro a României va stabili drept ţintă anul 2029, deci o amânare cumulând 15 ani faţă de termenul iniţial, respectiv un decalaj de 22 de ani de la intrarea în Uniunea Europeană (UE), spune Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, citat de ZF. 

Sentinţa lui ia în calcul situaţia din prezent a indicatorilor din tabloul macroeconomic al ţării în raport cu criteriile de la Maastricht privind con­vergenţa nominală, care necesită substan­ţiale corecţii şi timp pentru realizarea acestora.

Trecerea la euro a fost până acum o ţintă mişcătoare în România. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Apoi, a urmat o perioadă „fără ţintă“. Ulterior, s-a profilat momentul 2019 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană şi apoi anul 2024, pentru ca următoarea ţintă să fie 2029. Moment la care vor fi trecut deja trei decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la Bucureşti, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).

„Lipsa de voinţă politică a decidenţilor în succesiunea guvernărilor după aderarea la UE în 2007, în scopul aderării la zona euro, este demonstrată de faptul că România a schimbat până în prezent, pe baza rapoa­rtelor elaborate de instituţiile şi specialiştii reprezentativi ai statului, de trei ori anul-ţintă pentru adoptarea euro, res­pectiv 2014, 2019 şi 2024“, a explicat Florin Georgescu într-o prezentare realizată cu ocazia lansării cărţii „Capitalism şi capitalişti fără capital în România“.

El a amintit că din cele 11 state foste comuniste care au aderat la UE, cinci au intrat deja în aria euro, iar alte două în anticamera acestei zone.

Bulgaria şi Croaţia au fost primite de anul trecut în antecamera zonei euro şi în câţi­va ani pot adopta moneda unică europeană.

În cazul României, momentul la care ar adera la zona euro se tot îndepărtează, în loc să se apropie.

România a avut o fereastră de oportu­ni­tate între 2015 şi 2017, când putea solicita oficial intrarea în antecamera zonei euro (mecanismul de schimb valutar ERM II) în con­diţiile în care atunci îndeplinea toate cri­te­riile de convergenţă nominală instituite prin Tratatul de la Maastricht care privesc sta­bilitatea preţurilor, sustenabilitatea finan­ţelor publice şi a gradului de îndatorare, sta­bilitatea cursului de schimb şi nivelul ratelor do­bânzilor pe termen lung. În schimb, acum România nu mai îndeplineşte toate aceste criterii.

În 2020, România avea un deficit bu­getar de 9,2% din PIB, rata inflaţiei medie anuală IAPC era de 2,3%, datoria publică era de 47,3% din PIB, iar dobânzile medii pe termen lung erau de 3,9% (referinţa fiind de 2,7%).

În 2021, inflaţia anuală poate depăşi 7% la final de an, în condiţiile în care în octombrie şi noiembrie era în jurul a 7,8% - 7,9%, datoria publică a României poate trece de 50% din PIB, ţinta de deficit bugetar este de circa 7% din PIB pentru acest an.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News