Austria îşi va menţine veto-ul faţă de aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen până când va observa o "scădere susţinută" a numărului solicitanţilor de azil, a declarat ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg într-un interviu preluat joi de Politico.

"Ceea ce este important pentru noi, ca să fiu cât se poate de sincer, este ca numărul (migranţilor) să coboare şi să fie o scădere susţinută", a precizat ministrul Schallenberg,

El a descris veto-ul austriac drept un "semnal de avertizare" către Bruxelles, ce "trebuie să înţeleagă că, atunci când avem peste 100.000 de cereri de azil în 12 luni, este dificil pentru noi, Austria, să lăsăm pur şi simplu acest sistem disfuncţional să meargă mai departe".

Şeful diplomaţiei austriece a refuzat să dea un orizont de timp pentru o ridicare a acestui veto, dar a apreciat că, în condiţiile în care sosirile migranţilor ilegali continuă să crească, ieşirea din acest impas nu se întrevede pe termen scurt.

El a mai spus că guvernul de la Viena este încurajat de "planul de acţiune" al UE pentru consolidarea controalelor la graniţe şi accelerarea procedurilor de azil, însă este nevoie de mai multe progrese. "Ca ţară situată în inima Europei, Austria este o mare beneficiară a spaţiului Schengen şi dorim ca el să funcţioneze", a subliniat ministrul austriac.

În Austria au intrat anul trecut circa 110.000 de migranţi veniţi din Orientul Mijlociu, Asia şi Africa, de aproape trei ori mai mulţi faţă de anul anterior. Numărul migranţilor sosiţi în 2022 pe ansamblul ţărilor UE este de circa un milion, o creştere de aproape 50% faţă de anul precedent.

Dacă Franţa şi Germania ar fi înregistrat la fel de mulţi migranţi pe cap de locuitor ca Austria, atunci respectivele două ţări ar fi avut ele singure împreună un milion de migranţi, a remarcat ministrul austriac de externe.

Bode: Spania va pune pe agenda preşedinţiei Consiliului UE dosarul aderării României la Spaţiul Schengen

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat vineri că România îşi leagă speranţele de aderare la Spaţiul Schengen de preşedinţia spaniolă a Consiliului Uniunii Europene, pe care o va prelua de la Suedia în luna iulie.

"Consiliul JAI se va întruni sub preşedinţia suedeză în luna iunie. Din iulie, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este preluată de către Spania, iar Spania a afirmat, prin ministrul de Interne, şi la Bucureşti pe 30 martie, şi la Viena, în urmă cu câteva zile, că va pune pe agenda preşedinţiei dosarul aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Aşadar, neavând niciun semnal din partea Suediei de intenţie de a pune în luna iunie, pe agenda Consiliului JAI, dosarul aderării la Spaţiul Schengen, speranţa noastră se leagă de preşedinţia spaniolă, preşedinţie care şi-a exprimat această dorinţă, a comunicat şi singurului stat care s-a opus aderării României la Spaţiul Schengen în decembrie, Austriei", a precizat Bode, după încheierea evenimentului organizat la sediul MAI, prilejuit de dotarea IGSU cu opt autospeciale de stingere cu pulbere, precum şi primirea unei donaţii ce constă în 15 microbuze de transport, prin proiectul finanţat din partea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie - Misiunea din România, cu sprijinul Statelor Unite ale Americii şi al Republicii Coreea de Sud.

El a adăugat că dosarul de aderare a României va fi pus pe agenda Consiliului JAI, în funcţie de decizia preşedinţiei spaniole.

"Primul Consiliu JAI se pare că va fi pe 28, la sfârşitul lunii septembrie. Preşedinţia spaniolă va hotărî, în funcţie de discuţiile şi concluziile la care va ajunge în abordarea pe care o are cu Austria, ei vor hotărî dacă acest lucru se va întâmpla în septembrie sau în octombrie, noiembrie, decembrie, când vom avea Consiliul JAI - poate să fie şi Consiliul JAI extraordinar. Ce este foarte clar pentru România, acest obiectiv rămâne un obiectiv major, un obiectiv de ţară, iar anul 2023 trebuie să fie anul în care acest dosar se supune votului şi acest proces de aderare a României la Spaţiul Schengen trebuie să se încheie", a subliniat ministrul.

Bode a mai precizat că pentru România este foarte important să nu mai existe "niciun fel de neclaritate, nelămurire", din partea vreunui stat membru, altul decât Austria.

"Pentru noi este foarte important să nu mai avem niciun fel de neclaritate, nelămurire din partea vreunui stat membru, altul decât Austria. Vizita, în această săptămână, a ministrului federal de Interne, Gerhard Karner, aici la Bucureşti, se înscrie în aceste demersuri ale României de a explica suplimentar, dacă este nevoie, condiţiile în care România îşi desfăşoară activităţile de protecţie a frontierei externe a Uniunii Europene. Am arătat ce facem în Centrul operaţional de comandă, am arătat ce facem în proiectul pilot la graniţa cu Serbia, am arătat profesionalismul poliţiştilor români şi a structurilor noastre. Cred că această vizită l-a convins pe ministrul Karner, dacă mai era nevoie, că România este pe deplin pregătită să adere la Spaţiul Schengen. Decizia este una politică, iar responsabilitatea MAI se rezumă la componenta operativă şi la componenta tehnică, iar aceste două componente sunt pe deplin realizate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News