"Uimirea unora nu mă impresionează. Eu mă aşteptam la o astfel de soluţie şi mă aşteptam chiar la mai mult decât atât. În primul rând, în Constituţie, la art. 73 scrie că amnistia şi graţierea se dau prin lege. Nu e de mirare că s-a respins în ceea ce priveşte interdicţia de a acorda amnistie şi graţiere prin lege. Este de mirare că au lăsat nerezolvate problemele de la întrebarea a doua, cu ordonanţele de urgenţă. Câtă vreme în Constituţie scrie că prin lege se poate adopta, ei nu au vrut să modifice, ei au vrut să interzică. În ceea ce priveşte adoptarea, acordarea amnistierii şi graţierii prin ordonanţă de urgenţă este corect că s-a procedat aşa. Nu se poate da pentru că Guvernul este un legiuitor subsidiar.

Citeşte şi: Decizie CCR. Moise Guran: "HĂ!? Deci cum e asta? Destupați-vă URECHILE!"

Dar nimeni nu poare interzice Parlamentului să adopte o lege într-un anumit domeniu. Dacă se întâmplă aşa, atunci nu mai este Parlament, este altceva. Eu am spus de mult, de când s-a pornit discuţia aceasta că nu se poate da lege, adică să se modifice Constituţia pentru a se interzice amnistia şi graţierea.

Citeşte şi: Curtea Constituţională revine cu EXPLICAŢII după decizia privind amnistia şi graţierea

Dar nu înseamnă că dacă a fost respins de Curte acest lucru ar putea fi adoptată sau este obligatoriu să fie adoptată. De fiecare dată când s-a adoptat o lege de amnistie şi graţiere în ultimii 50 de ani, au fost fapte eliminate sau excluse, exceptate de la amnistie şi graţiere. Deci legiutiorul va putea oricând va face o lege de amnistie şi graţiere să excepteze anumite fapte. Şi acum, având acest răspuns de la referendum, mă gândesc că următorii legiuitori vor ţine seama de opinie a poporului şi nu vor accepta, chiar dacă vor da o lege pe amnistie şi graţiere, să se aplcie şi celor care au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie. Dar în principiu, nu poţi interzice acest lucru. Când se va face o lege de amnistie şi graţiere, se vor putea exclude de la aplicare faptele acestea sau alte fapte", a spus Augustin Zegrean, într-o intervenţie telefonică la Realitatea TV.

Augustin Zegrean: "Mă miră că au validat un referendum cu răspuns neconstituţional. Bănuiesc că ştiau"

Augustin Zegrean bănuieşte că jduecătorii CCR ştiau că răspunsul la prima întrebare din referendum putea fi declarat neconstituţional, dar la momentul în care au dat aviz pentru organizarea referendumului, nu se puteau pronunţa pe această speţă, însă este mirat că au validat referendumul cu un răspuns neconstituţional.

Citeşte şi: Oana Pellea dă de PĂMÂNT cu CCR: "Calcă în picioare voinţa românilor. Nu poate fi declarată NECONSTITUŢIONALĂ?"

"CCR nu putea să spună atunci când a dat aviz pentru organizarea referendumului, nu putea să spună că răspunsul la această întebare că e neconstituţional pentru că nu are atribuţia aceasta. CCR verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru organizarea referendumului.

Problema de fond este alta. Pe mine mă miră că au validat rezultatul referendumului cu un răspuns neconstituţional. Aici poate fi o discuţie. Cei care vor face legile de acum înainte vor şti că poporul nu vrea să fie graţiaţi cei care au comis fapte de corupţie.

Citeşte şi: Tăriceanu cere DEMISIA lui Klaus Iohannis: "Nu are nicio scuză. A fost PREVENIT!"

Bănuiesc. Eu îi suspectez că ştiau. Trebuiau să ştie. Eu am înţeles întrebarea atunci că se doreşte ca prin ordonanţe să nu se facă astfel de legi, amnistie şi graţiere prin ordonanţe de urgenţă. De fapt asta a fost toată discuţia. Dar s-a mers mai departe. Iată, rezultatul îl avem acum", a mai spus Augustin Zegrean.

Augustin Zegrean: "Problema este la a doua întrebare din referendum"

Fostul şef al CCR susţine cvă alta este problema din referendum, respectiv a doua întrebare, care se referă la instituţiile care pot sesiza CCR în legătură cu ordonanţele de urgenţă, lucru inutil, spune Zegrean, din moment ce acestea pot fi sesizate abia după ce sunt publicate în Monitorul Oficial şi produc efecte.

"Şi acum să vă spun problerma la întrebarea a doua, cu privire la numărul instituţiilor care pot sesiza Curtea în legăturiă cu ordonanţele de urgenţă. Prima parte este în regulă. A doua parte a întrebării nu a fost rezolvată, prin proiectele de legi care s-au dezbătut astăzi la Curte. Şi dacă vor fi 100 de instituţii care pot sesiza curtea în legătură cu ordonanţele de urgenţă, nu rezolvă nimic, pentru că OUG-ul intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial şi oricine sesizează CCR, o poate face numai după ce a intrat în vigoare şi nu mai foloseşte la nimic. Decizia Curţii care ar veni după o săptămână, două-trei, se aplică numai pentru viitor.

Citeşte şi: Codrin Ştefănescu, IRONIC la adresa lui Klaus Iohannis, după decizia CCR: "O BAZACONIE! ILEGAL!"

Orice lege se bucură de prezumpţia de constituţionalitate până la declararea ei ca neconstituţională. Pentru a doua problemă, nu e târziu să se facă un proiect de lege corect. Un proiect de punere în aplicare a referendumului pentru modificarea Constituţiei. Legile pot fi trimise la Curte şi înainte de promulgare. Sunt ţări în care legile trec obligatoriu pe la Curte. De exemplu, în Franţa, legile organice, înainte de a merge la promulgare, sunt verificate de Curtea Constituţională. (...) Asta e povestea cu mai întâi tai şi pe urmă măsori", a conchis Augustin Zegren, la Realitatea TV.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News